Iata o prima evaluare a proiectului final privind educatia, bazata doar pe declaratiile premierului Emil Boc, fara a avea acces la textul proiectului.
1. “Proiectul de lege privind educatia nationala. Inca din start vreau sa fac precizarea ca acest proiect de lege privind educatia nationala are ca punct de plecare Pactul National pentru Educatie”
Titlul legii sugereaza ca nu se bazeaza exclusiv nici pe Codul Andronescu nici pe pachetul Miclea. Cand vom avea textul scris vom putea compara ponderea in textul final al celor doua surse. De asemeni se mentine structura de trei legi din varianta Miclea: invatamant preuniversitar, universitar si educatie permanenta.
2. “In invatamantul preuniversitar si educatia permanenta, in primul rand, invatamantul obligatoriu este de zece clase, dar avem si obligativitatea grupei pregatitoare”
Proiectul respinge invatamantul obligatoriu de 13 clase, propus de codul Andronescu, dar nu este clar daca s-a adoptat varianta Miclea, in care tot invatamantul obligatoriu ramane sa se desfasoare la scoala generala, 9 ani, sau in varianta Andronescu in care se produce o fractura la 14 ani, cand elevii trebuie sa plece la liceu pentru a urma clasele a IX-a si a X-a.
3. “In al doilea rand, curriculumul este centrat pe cele opt competente /cheie/ agreate la nivelul UE, ce practic vor schimba din temelii modul in care vor invata copiii nostri din manuale, care vor fi axate nu pe aspecte cantitative, ci pe aspecte calitative, sa invete cum sa invete, sa li se dezvolte spiritul creativ”
Este prevazut de ambele proiecte, dar depinde de cum va fi transpus in practica.
4. “Aplicarea principiului: finantarea urmeaza elevul si pentru invatamantul privat, nu numai pentru cel de stat. Statul sustine calitatea educatiei, indiferent de tipul de capital al furnizorului de educatie. In al patrulea rand, schema de finantare a invatamantului preuniversitar este moderna si eficienta si are la baza trei tipuri de finantare”.
Aceasta prevedere provine din varianta Miclea, pe care, intr-un tarziu, o accetase si codul Andronescu. Reprezinta un impuls semnificativ dat invatamantului privat, in special gradinitelor private la care invatamantul de stat este deficitar.
Schema de finantare este luata din varianta Miclea, formata din:
• finantarea de baza, (per capita), proportionala cu numarul de elevi,
• complementara (de la Consiliul Local si Judetean, pentru investitii si lucrari mari),
• suplimentara, prin granturi de premiere pentru educatie de excelenta sau inclusiva.
5. “In al cincilea rand, constituirea bibliotecii scolare virtuale, prin care toti elevii vor avea acces la toate resursele de invatare in format digital”.
Este prevazuta de ambele proiecte
6. “In al saselea rand, evaluarea prin teste de tip international”.
Este prevazuta de ambele proiecte si se refera la teste de tip PISA, TIMSS si PIRLS, la care Romania s-a clasat constant pe locuri codase.
7. “In al saptea rand, evaluarea dupa fiecare ciclu curricular, pentru stabilirea planurilor individualizate de invatare, adica, de la gradinita si continuand cu invatamantul gimnazial si secundar, parintele va primi in permanenta un raport cu privire la evolutia educationala a copilului.
Este preluata din varianta Miclea, si are drept scop depistarea timpurie a lacunelor din progresul de invatare al elevilor si realizarea unor proceduri si mecanisme remediale.
8. “In al optulea rand, asa cum spuneam, introducerea portofoliului de educatie permanenta.”
Se regaseste in ambele proiecte, un document in care se mentioneaza an de an progresele si lipsurile din acumularea de competente ale elevilor.
9. “In al noulea rand, constituirea si competentele consiliului de administrare a scolilor au fost astfel concepute astfel incat sa asigure eficienta conducerii scolilor”
Prevazuta de ambele proiecte, dar existau diferente privind “amestecul” Inspectoratului Scolar in selectia managerilor si resurselor umane, amestec existent doar in codul Andronescu.
10. “In al zecelea rand, constituirea consortiilor scolare pentru a facilita mobilitatea cadrelor didactice in cadrul sistemului de invatamant si a le proteja de impactul declinului demografic”.
Prevazute initial de varianta Miclea, preluate la un moment dat si de codul Andronescu.
11. “In al unsprezecelea rand, alocarea a 7% din PIB pentru educatie la toate nivelurile, asta inseamna si invatamantul preuniversitar, dar si cercetarea. 6% pentru invatamant, 1% pentru cercetare, deci in total 7%”.
Identic in ambele proiecte, 6% pentru invatamant si 1% pentru cercetare. Pana in prezent nu s-a respectat niciodata, ceeace pune sub semnul intrebarii prezenta acestei prevederi.
12. “Doisprezece: mecanisme de recunoastere a invatarii nonformale si informala”
Prezenta in ambele proiecte.
13. “Treisprezece: accentul pus pe educatia timpurie, si aici amintesc obligativitatea grupei pregatitoare, infiintare centrelor de resurse pentru parinti in cadrul gradinitelor, evaluarea formativa comprehensiva”
Preluata de la varianta Miclea.
14. “In al paisprezecelea rand, stimularea educatiei permanente”
Prezenta in ambele variante.
15. “In al cincisprezecelea rand, utilizarea unui post public TV si a unui post public de radio pentru educatia permanenta”
Prezenta in ambele variante.
16. “In al saisprezecelea rand, stabilirea bazei legale pentru Programul "Scoala dupa scoala"
Prezenta in ambele variante.
17. “In al saptesprezecelea rand, depolitizarea directorilor de scoli. In al optisprezecelea rand, curriculumul la decizia scolii este de 20% in invatamantul preuniversitar. 60% este curriculum national, 20% curriculum optional, adica dintr-o lista de materii se aleg un numar, iar 20% ramane la decizia scolii”
Varianta mai tare chiar decat varianta Miclea. Codul Andronescu prevedea doar 10% curriculum la dispozitia scolii, iar varianta Miclea 20-30%.
Invatamantul Superior
1. “diferentierea universitatilor in patru categorii”
Prevazuta de varianta Miclea. ((2) In baza autonomiei, universitatile opteaza pentru a fi universitati de cercetare intensiva, universitati de educatie si cercetare, universitati de educatie sau universitati cu orientare vocationala).
2. cresterea autonomiei universitare, prin imputernicirea Senatului, sa se stabileasca structura interna a universitatilor;
Prevazuta de varianta Miclea.
3. infiintarea Registrului Matricial unic, care este o baza de date electronica, cu toti studentii, de la toate universitatile acreditate, care face transparent traseul lor educational si impiedica falsificarea diplomelor;
Prevazuta de ambele variante.
4. finantarea multianuala pe cicluri de studii;
Provine de la varianta Miclea.
5. constituirea Codului National al Calificarilor;
Prevazuta de ambele variante.
6. sistem de imprumuturi pentru studenti;
Preluata din varianta Miclea.
7. incurajarea cercetarii stiintifice universitare, de exemplu, 30% din valoarea grant-ului de cercetare obtinut prin competitie, acordat in momentul semnarii contractului si nu se modifica cuantumul regiei, pe parcursul derularii grant-ului;
Preluata din varianta Miclea.
8. definirea raspunderii publice a universitatilor si penalizarile asociate, daca se face abuz de autonomie si se incalca raspunderea publica. Adica aici am pus sanctiuni precise pentru ceea ce inseamna depasirea limitelor autonomiei universitare, mergand de la suspendarea rectorului pana la desfiintarea universitatii. Este foarte clar ca oricine a realizat un plagiat isi pierde titlul universitar, indiferent in ce faza se afla si pe ce post exista.
Preluata din varianta Miclea.
9. implementarea optionala, la nivel de carta, a sistemului managerial in conducerea universitatilor. Asta ce inseamna? Ca senatele universitatilor, prin carta, vor putea decide ce tip de conducere universitara promoveaza: sistemul colegial sau sistemul managerial
Prezenta in varianta Andronescu.
10. se elimina conditiile de vechime pentru ocuparea pozitiilor didactice in invatamantul superior, pentru cei care provin din invatamantul superior. Cu alte cuvinte, nu va mai exista o conditie de vechime pentru a ajunge lector, conferentiar universitar sau profesor universitar
Preluata din varianta Miclea.
11. o persoana nu poate ocupa de rector sau decan mai mult de doua mandate, punct, fara alte completari, fara alte adaogiri, asa cum au existat pana acum
Prezenta in ambele variante.
12. varsta legala de pensionare in invatamantul universitar este cea potrivit legii, iar profesorii universitari si profesorii universitari conducatori de doctorat pot sa continue activitatea maxim pana la varsta de 70 ani, dar cu aprobarea anuala a Senatului universitatii, in functie de performanta academica si evident de resursele financiare pe care universitatea le are la dispozitie.
Prezenta in ambele variante.
5
4
