Elena Basescu a fost cel mai mediatizat candidat in campania electorala pentru euro-parlamentare. Evoluind intre gafe si platitudini, candidata care se doreste personificarea spiritului tinar, a beneficiat de o campanie electorala bine pusa la punct in care singura vulnerabilitate a fost propria sa persoana. E oare important sa se vorbeasca despre acest candidat pitoresc, pe fondul unei campanii mediocre?

Importanta nu este domnisoara Basescu in sine ci ceea ce pretinde ca simbolizeaza. De ani de zile, tinerii din Romania nu s-au putut identifica cu mai nimeni, in spatiul politic de acolo. De aceea multi nici nu voteaza. Clasa politica a nascut “cadre” tinere, formate la frontiera dintre regimuri si educate sa serveasca casta ridicata la putere. Intre ei, pe rind, un Petre Roman sau un Adrian Nastase sau un Mircea Geoana, care au beneficiat de culoare de start favorabile si in timp au fost vagi pete de culoare, puse pe o pinza in care domina cenusiul tovarasesc.

Tinerii post-comunisti s-au dovedit obedienti mostenitori ai traditiei: oportunisti, cameleoni politici, forme fara fond. Reformatori reali nu au fost. Nu i-a lasat nici sistemul, dar nu i-a impins nici formatia sau instinctul. Ei si-au inselat generatia, pretinzind ca sint ceea ce nu erau. Ceva i-a unit. Constiinta faptului ca orice s-ar intimpla tot ei vor cadea in picioare. Asta i-a invatat revolutia din Romania, care s-a debarasat de Ceausescu si a oferit partituri noi si mai profitabile, multor actori din trupa sa. Ideea “indiferent ce facem, tot noi cistigam” s-a perpetuat. “Ii mai pacalim o data” a devenit reteta invingatoare. Asta a fost modelul de ascensiune pe care l-au avut in fata ochilor tinerii care de-abia se formau.

Partidele politice au lasat putin loc tinerilor de valoare si bine pregatiti sa ajunga la virf. Altfel cum s-ar fi putut perpetua unii si aceasi mediocrii, in toti acesti ani, la conducerea tarii? Este clar acum ca singura solutie pentru Romania este o noua generatie politica. In prezent atit liderii considerati “pozitivi” cit si cei “negativi” sint la fel de blocati in proiecte politice rigide si fara viitor, la fel de expirati. Este nevoie de o “schimbare in care sa putem avea incredere”. Si tocmai pentru ca aceasta nevoie exista si tocmai pentru ca ea este constientizata, fenomenul Elena Basescu este una dintre cele mai cinice farse politice din ultimii 20 de ani.

Vrea sa ne faca sa credem ca este intruchiparea spiritului tinar. O rebela. Dar revolta ei aduce mai mult a copil razgiiat, care crede ca jucaria i se cuvine. Cu orice pret. Pentru ca, nu-i asa, orice s-ar intimpla tot “noi” cadem in picioare. Despre tinerii care indraznesc sa puna intrebari sau sa conteste regimul tatalui, Elena spune ca sint “frustrati”. Ar avea toate motivele sa fie.

Ascensiunea ei politica nu are probabil la baza vreun vis dinastic al presedintelui. Nu este modelul nord-corean pur, ci unul adaptat. Elena Basescu poate ajunge euro-parlamentar pentru ca, in Romania, sefului i se fac favoruri chiar inainte ca el sa si le poata imagina. Armata de lingusitori si oportunisti anticipeaza cele mai indraznete posibile dorinte ale liderului si le face sa se materializeze, inainte ca acesta sa se trezeasca din somn.

Daca si-ar dori, domnisoara Basescu poate sa afle ce e in spatele campaniei ei, admitind ca inca nu stie. Putea si ea sa sune la filiale, cum au facut colegi ziaristi si sa intrebe daca organizatii locale PDL aranjeaza voturi in favoarea sa. Dar nu o face pentru ca asta e “jocul politic” pe care l-a invatat la Modrogan. Nu o face pentru ca locul de euro-parlamentat i se cuvine. Lanseaza chiar provocari celor care au indraznit sa o conteste in partid si care se incapatineaza sa nu inteleaga in ce fel de spatiu politic evolueaza si cine e sef. Le spune ca va dovedi prin numarul de voturi ca merita un loc eligibil pe listele PLD.

Un partid care se face acum ca nu o cunoaste, dar care—in conformitate cu relatari de presa— ii gestioneaza din umbra campania si ii aranjeaza voturi. Cu Alina Mungiu nu vrea sa se angajeze in polemici. Ce cuvint mare! In fata unui astfel de simbol al spiritului tinar, cum sa nu devina generatia “frustrata”? Elena Basescu poate face ca PDL sa ajunga pe locul doi. Elena Basescu poate arunca inca o umbra asupra presedintiei tatalui, sugerind un model dinastic intr-o tara cu amintiri proaspete si dureroase, in aceasta privinta. Nu pare sa-i pese. E jucaria ei. I se cuvine. “The sky is the limit” pentru Elena de Dorobanti.

Realitatea ei este una fictiva. Vede doar ce vrea sa vada. In campanie are un nume cu rezonante haiducesti: Eba. Dar sa nu ne lasam inselati de aparente. Nu este haiducul care da la saraci. Nu este haiducul care face dreptate unei generatii. Nu este un haiduc decit poate in scenetele turistice ale celeilalte Elena. Elena Basescu este printesa inchipuita pe linga care se gudura la scara nationala, ciinele Vasile. Nimic altceva.

Nota: Text semnat de Valeriui Sela, preluat de pe site-ul Europei Libere cu acordul autorului.