In timp de criza economica, guvernantii ne propun relaxarea morala. Contractia bancara nu stimuleaza reflectia etica, ci doar un plus de usuratate si dezmat. Daca tot n-am asistat pana acum la condamnarea asasinilor din 16-25 decembrie 1989 si 13-15 iunie 1990, Ministerul Justitiei a decis emanciparea moravurilor societatii romanesti astfel: viitorul Cod Penal renunta la incriminarea autonoma a incestului ca fapta reprobabila.

Ce inseamna aceasta? Alcoolici sau, dimpotriva, maestri lucizi ai fanteziilor erotice, tatii sau fratii virili si persuasivi au liber in tarcul intimitatii propriilor lor fete ori surori cand acestea au implinit 18 ani. Mamele nimfomane vor putea face acelasi lucru, eventual contra-cost, fara ca legea sa interzica oferta de initiere in secretele iubirii de tip lesbian.

Fratii, surorile si rudele de grad apropiat pot explora orice perversitate, indiferent de trauma afectiva, viciul moral sau moartea spirituala implicate de niste porniri „liber consimtite.” Decizia coincide cu indulcirea atitudinii fata de avort, prostitutie si pedofilie (pedepsita cu inchisoare de la unu la numai cinci ani pentru agresarea minorilor intre 13-15 ani).

Nu era oare destul de amagita si grav desuchiata biata noastra tara? Cand vedem zilnic criza familiei si roadele nihilismului mediatic – pentru care doar aparitiile TV sunt „garantul valorilor supreme” –, o mana de specialisti in drept liberalizeaza drastic notiunea de „consimtamant individual” si libido. O aterizare prompta, asadar, pe planeta candva interzisa chiar celor mai exotici antropologi!

Cand presa raporteaza non-stop abuzurile de violenta sau agresiune sexuala la adresa minorilor, un lobby suspect vrea sa ne modernizeze „in sens european.” Daca niste „experti” isi pun mintea sa ne educe natiunea pe alte culmi de progres si civilizatie, simtul comun si tabuurile consacrate milenar de toate marile religii nu conteaza.

Putem deci uita teza ganditorului englez Roger Scruton care, intr-o carte esentiala, argumenta impecabil de ce „dorinta sexuala nu se impiedica, ci este creata de moralitate. [...] Fara rusine nu exista nici dorinta, nici alt tip de uniune personala – ci doar o gadilare infantila care atinge rapid satisfactia intrucat n-ar nimic serios de satisfacut” (Sexual Desire: A Moral Philosophy of the Erotic, 1986, p. 211).

Ce semnificatie are, totusi, anularea cenzurilor de tip social sau etic a vechilor cutume?

Sub raport „tehnic”, asadar la rece, vorbim despre o catastrofica perturbare a notiunii de genealogie. Un copil nascut dintr-o relatie incestuoasa valida este simultan fiu, nepot si chiar stranepot al tatalui.

Se rastoarna astfel paradigma clasica a familiei, incepand cu tulburarile sufletesti inerente unei adolescente ghidata de endogamia adultilor sau de alterarea notiunilor traditionale de iubire materna si ocrotire paterna pana la bulversarea conceptului de rudenie si modificarea drepturilor de mostenire. Pietatea din jurul vetrei stramosilor este otravita.

Cateva succinte explorari cazuistice ne arata dimensiunea dezastrului: o fiica vulnerabila financiar, inainte chiar de examenul de bacalaureat, poate deveni obiectul santajului erotic din partea tatalui, a fratelui, a verisorilor sau a bunicilor hraniti cu Viagra.

Exploatarea sexuala domestica – o patologie identificata de numerosi asistenti sociali in familiile cu probleme – risca sa devina acum un „fenomen cultural” legitim in zonele paupere ale Romaniei. Statul socialist va interveni probabil mai tarziu prin cateva pachete de „asistenta financiara” pentru victimele posibile si probabile ale acestor reglementari.

In planul unei reflectii psihologice mai adanci, noul Cod Penal consfinteste urmatoarea stare de fapt:

  • hipersexualizarea raporturilor dintre barbati si femei in Europa unui declin demografic fara precedent.
  • amnezia culturala a noilor legislatori, incapabili sa inteleaga mesajul filozofiei eline (Platon) sau avertismentul tragediei grecesti (Sofocle), reflexul nomotetic al traditiei iudeo-crestine ori corelatia pedagogica facuta de filozofii scotieni ai secolului XVIII (Adam Smith sau Francis Hutcheson) intre legea naturala, varsta adulta si exercitiul plenar al rationalitatii.
  • contestarea relativista a experientei comunitare a rusinii; vulnerabilitatea imaginatiei la factorul obscenitate; dispretul mult mai general al „omului recent” pentru legatura dintre dorinta si pudoare, orgie si repulsie. Marturisirea Fedrei catre Teseu se poate lipsi acum de ritualul penitentei: „C’est moi qui sur ce fils chaste et respectueux / Osai jeter un œil profane, incestueux” (Racine, Phèdre, v. 1623-1624).

Acceptand dreptul speciei umane la degenerare, viitorul Cod Penal il poate numi pe Imparatul roman Caligula „patronul” acestui concept largit de „libertate sexuala.” Vom pecetlui apoi tendinta filmografiei Hollywood de „normalizare” a oricaror tabuuri evidente, deviatii subtile sau pacate notorii.

O tema dificila chiar si pentru autorii de literatura pornografica ai secolului XX devine banalitate in Romania contemporana. Datoram oare Anului Darwin aceasta regresie vesela in animalitate?

Nota:HotNews.ro va gazdui incepand de astazi comentariile si opiniile lui Mihail Neamtu, care s-a remarcat ca publicist la Cotidianul. A demisionat in semn de protest fata de decizia ziarului de a intrerupe colaborarea cu jurnalistul Traian Ungureanu, care si-a exprimat intentia de a candida la europarlamentare pe listele PDL.