Lupta lui Gruia pentru lumina nu e simpla, lupta parintilor sai cu sistemul e terifianta. Iat-o descrisa sec si fara sentimente. De parintele unui copil orb, scrie Dan Selaru pe blogul sau.
I.
Sa scriu despre sistemul care ar trebui sa ajute si sa protejeze copiii cu dizabilitati mi se pare o sarcina ingrata. Nu pentru ca situatia noastra face totul mai dureros, iar noi suntem inevitabil implicati si subiectivi, ci pentru ca insusi cuvantul "sistem" este, in cazul de fata, inselator si subversiv de la bun inceput.
Este o foarte mare minciuna sa afirmi ca avem un sistem in Romania pentru copiii cu handicap. As putea fi de acord mai degraba ca statul roman trateaza sistematic acesti copii cu indiferenta, fortand familiile lor sa caute solutii in alta parte. Sa ma fac inteles: un sistem real inseamna ceva ce 1). are aplicabilitate generala, 2). este predictibil si 3) indeplineste scopul pentru care a fost creat. La noi totul este insa relativ.
Daca ai un copil cu nevoi speciale, primul lucru pe care il afli este cat de neajutorat esti tu insuti, nu copilul tau. Ca parinte esti victima sigura. Sitting duck. Nu stii ce ai de facut, nu vezi incotro sa te indrepti si nu cunosti ce iti rezerva viitorul. Tot ce ai este certitudinea nimicitoare ca pentru copilul tau nu se mai poate face nimic si poate o vaga speranta intr-un miracol. Pentru tine nu exista consiliere. Ce era important ai aflat deja din gura medicului care mai mult nu are timp sa iti explice. Dupa ce ti-a dat el cu bata in moalele capului, daca inca mai stai in picioare este fara indoiala vina ta.
II.
Asa se produce intrarea ta in "sistem". De-abia de acum trebuie sa te tii bine. Primele informatii pentru copil nu le primesti de la medicul specialist si nici de la pediatru. Nimeni nu iti spune ceva din proprie initiativa. Daca stii ce sa intrebi esti un norocos. Daca nu, dar ai cunostinte juridice, poti sa cauti in lege raspunsurile de care ai nevoie. Din lege (448/2006) afli ce acte iti trebuie si de unde sa le obtii. Presupun insa ca cei mai multi nu au acces nici la lege, asa ca umbla saracii din usa in usa incercand sa se lamureasca.
Baietelul nostru este doar orb. Nu m-am exprimat intamplator asa. Pentru ca el nu are nevoie, din punctul de vedere al autoritatilor, decat de doua certificate medicale pentru incadrarea intr-o categorie de handicap. Unul de la medicul oftalmolog, iar al doilea de la neuropsihiatru. Numai ca neuropsihiatrul nu poate elibera certificatul fara un consult din partea unui medic psiholog. Pentru copiii cu mai multe disabilitati lista de acte este cu siguranta mai lunga.
0
0
