Nu demult a fost Ziua Mondiala a Mediului, o zi in care multi dintre noi ne amintim ca, in afara grijilor noastre cotidiene, in afara oraselor din ce in ce mai putin verzi, exista si natura. Cu siguranta, sunt multi oameni care observa natura si cu alte ocazii, de exemplu atunci cand merg sa prajeasca mici si carnati langa o bere. Diferenta dintre cele doua moduri de a ne gandi la natura este ca de Ziua Mediului ne aducem aminte ca natura trebuie in primul rand respectata, nu numai protejata.

Ne aducem aminte cu o usoara jena ca, ultima data cand am fost in padure, am lasat dupa noi multe resturi nedegradabile. Ne aducem aminte de gaura din stratul de ozon si de incalzirea globala. Ne aducem aminte ca folosim prea multa energie chiar si atunci cand nu avem neaparat nevoie.

Ziua Mediului este o zi de reflectie in care pana si cei care nu stau sa se gandeasca in mod curent la protectia mediului isi aduc aminte ca mediul exista si ca noi avem un impact asupra lui. Dar este o zi de reflectie si pentru aceia dintre noi care, chiar daca suntem ingrijorati de evolutiile din mediul inconjurator, nu actionam in nici un fel ca sa reducem impactul nostru asupra mediului.

Dar nu numai cetatenii simpli trebuie sa se gandeasca la mediu. E o zi de reflectie si pentru cei care iau decizii, indiferent daca provin din legislativ, executiv sau din diverse organizatii. Ne-am obisnuit cu totii sa rfim reactivi in loc sa fim proactivi. Devenim constienți de mediul inconjurator numai atunci cand apar probleme, exact cum si omul simplu se preocupa de sanatate numai daca are probleme.

Dincolo de declaratii si strategii, dincolo de directive si legi, trebuie sa avem curajul sa intram in discutii si sa gasim posibile solutii de fond si nu numai de forma. Daca vrem sa gasim soluții concrete la problemele cu care ne confruntam in acest moment trebuie sa facem mai mult decat sa incheiem acorduri, prin care ne asumam scopuri ambitioase si cateodata chiar ireale.

Nu putem sa fim o Uniune Europeana care sa aiba ca prioritate absoluta lupta impotriva incalzirii globale, dar in acelasi timp sa sprijine agricultura intensiva si producatorii de autoturisme mari si foarte poluante. Nu putem sa fim o tara, care in plin proces de dezvoltare si modernizare, pune accent numai pe energia nucleara si pe cea din gaze, atunci cand isi contureaza viitorul energetic. Nu trebuie sa toleram sa avem legi eficiente doar pe hartie, atunci cand este vorba de protectia padurilor sau a biodiversitatii.

Este bine sa avem o zi cand ne gandim la natura. Trebuie sa fim insa atenti ca aceasta zi sa nu se transforme intr-o scuza, in loc sa fie un prim pas spre o solutie.

„Am mers azi la serviciu cu bicicleta”, spun multi politicieni si persoane publice, multumiti ca si-au adus si ei contributia la reducerea poluarii. Insa, imediat dupa aceea urca in masinile lor cu 3000 de cm3, pornesc aerul conditionat si se gandesc la vanatoarea ce va urma in week-end.

„Am oprit azi lumina pentru 5 minute”, au zis multi cetateni pe 5 iunie, fericiti ca au contribuit si ei la lupta impotriva incalzirii globale. Dar, in acelasi timp, in locuintele lor erau pornite atat calculatorul, cat si televizorul si alte aparate casnice. Nu spun ca gesturile mici nu conteaza, nu spun ca trebuie sa ne intoarcem in evul mediu. Spun doar ca este loc in vietile noastre sa ne gandim cum am putea fi mai prietenosi cu mediul.

Toate eforturile legislative, toate eforturile ONG-urilor si ale activistilor pentru protectia mediului sunt in zadar daca nu intelegem cu totii ca trebuie sa facem mici sacrificii ca sa avem un mediu in care ne place sa traim. Degeaba avem legi bune pe defrisari si degeaba romanii se numara printre cetatenii europeni cei mai ingrijorati de pierderea biodiversitatii, daca nu suntem in stare sa ne protejam padurile.

Degeaba ne ingrijoram din cauza incalzirii globale, daca nu putem nici macar sa optimizam consumul nostru de energie, ca sa nu mai vorbesc de reducerea ei. Orice politica este condamnata la ineficienta daca cetatenii nu recunosc importanta ei si nu incearca, la randul lor, sa o aplice in viata de zi cu zi.

Acest articol incearca tocmai acest lucru. Incearca sa atraga atentia asupra faptului ca mai sunt multe lucruri de facut si fiecare poate contribui in felul sau. Trebuie, in continuare, sa-i constientizam pe oameni pentru ca in mana lor este cheia acestor probleme. Atitudinile simple pot rezolva problemele mari.

Sunt nenumarate campanii, cum ar fi si www.thechangers.eu, care ne arata cum putem sa schimbam multe cu o contributie aparent marunta. Informarea nu este numai sarcina celor care iau deciziile. Cetatenii trebuie, la randul lor, sa se informeze despre aceste probleme delicate. Numai in acest fel pot sa se asigure ca lucrurile evolueaza in directia dorita de ei. Numai in acest fel cetatenii se pot asigura ca nu se iau decizii peste capul lor si ca deciziile luate sunt si respectate.

O alta problema importanta pe care acest articol incearca sa o abordeze este problema consultarii oamenilor in probleme importante. De obicei, ce se observa la nivelul politicilor mari este ca, problemele mici, care intr-adevar conteaza, dispar in umbra problemelor mari. De exemplu, ne concentram atat de mult pe proiectele mari legate de incalzirea globala, ca le neglijam pe cele mici, care ar putea sa fie rezolvate mult mai usor.

La conferinta de la Bali s-a vorbit despre ce putem sa facem ca sa oprim acest fenomen. Insa, in acelasi timp, atat factorii de decizie, cat si participantii contribuiau activ si intr-un mod sporit la nivel micro la poluarea pe care incercau sa o combata cu masuri macro.

In linii mari, toti stim care sunt problemele mari ale tarii noastre pe mediu. Majoritatea cetațenilor a auzit de defrisari, de cianura, de Delta Dunarii sau de disparitia biodiversitatii. Insa, in afara de aceste probleme mari, sunt si alte probleme la fel de importante, mai mici si mai usor de rezolvat.

Scopul acestui articol este de a cere ajutor cititorilor si de a-i ruga sa ne semnaleze problemele de mediu cele mai presante din punctul lor de vedere. Vom incerca dupa aceea sa pregatim dosare speciale pe problemele cele mai importante semnalate de cititori. In ultima faza, vom incerca sa identificam impreuna, in mod constructiv, solutii la aceste probleme.

Cu siguranta, o dezbatere pe aceasta tema nu este de ajuns, mai ales daca aceasta se desfasoara prin intermediul unui singur canal media, dar orice ploaie porneste din picaturi. Astept propunerile si parerile voastre direct pe adresa redactiei HotNews.ro sau la urmatoarea adresa de e-mail: magorimre.csibi@europarl.europa.eu