1. Daca iarna nu e ca vara, nici alegerile locale nu-s la fel ca oricare din cele ce se desfasoara la nivel national. Discursul e altfel, criteriile de vot sunt altele, rezultatele difera. In judetele Botosani, Giurgiu, Constanta, Buzau, Sibiu sau din Capitala, de exemplu, sunt diferente semnificative intre alegerile europene desfasurate doar in urma cu 6 luni si cele de acum.
Sigur, nu spun ca rezultatele sunt contrare celor de la nivel national; exista in continuare multe lucruri comune, asa cum e normal. Alegatorii, in general, nu isi rotesc cu 180 de grade optiunea politica; la fel cum nu voteaza mecanic acelasi partid indiferent de alegeri. Trebuie spus aici ca in aceeasi masura in care s-au inselat cei care au crezut ca rezultatul alegerilor europene se va regasi in aceste alegeri locale s-ar putea insela si cei care cred ca rezultatul acestor alegeri locale se va regasi in rezultatele alegerilor din toamna.
2. Dincolo de cliseul cu “uninominalul care a propulsat baronii locali”, pe cat de fals pe atat de raspandit, rezultatele primei aplicari a acestui tip de vot nu ofera nici una din catastrofele cu care am fost amenintati.
N-au aparut manelistii si vedetele care sa castige aceste competitii, din contra acestea au fost castigate exclusiv de candidatii partidelor. Mai mult, una din calitatile votului uninominal majoritar cu un singur tur, majoritatea competitiilor a fost destul de stransa. Chiar si acolo unde “baronii” au castigat categoric, scorurile arata mai degraba dispersarea voturilor si slabiciunea (blatul?) contracandidatilor, decat controlul, “absolut” cum se pretinde, al “baronului” respectiv. Nici unul nu a casigat cu scoruri atat de mari incat sa nu poata fi indepartati chiar de la scrutinul viitor.
De asemenea, uninominalul n-a afectat reprezentarea partidelor etnice, din contra. UDMR a castigat direct la fel de multi presedinti de consilii judetene ca in alegerile precedente (patru) ratand obtinerea altor doua. Forumul German si-a pastrat uninominal conducerea judeteana in Sibiu. Cu totul altfel stau lucrurile in cazul partidelor votate ca anti-sistem si propulsate, oarecum ironic, de negocierea majoritatii cu partidele mari, PRM, PC si PNG. Din nou, pseudo-analizele care dadeau aceste partide avantajate de VU s-au dovedit tot atatea prostii, ele sunt cele care au avut de pierdut.
3. De altfel, aceste partide sunt perdantele alegerilor locale. Au foarte putini primari (cel mai mult are PC, 10 adica 0,58% din total; PRM are 3, PNG 2). Scorurile la nivel national ii plaseaza destul de clar sub prag, si nu mai pot obtine sefi de consilii judetene la negocieri. Iar acolo unde au intrat in Consiliile judetene par mai degraba s-o fi facut in urma inertiei, reducandu-si scorul fata de cel din urma cu patru ani. De exemplu PRM continua sa aiba o prezenta minimala acolo unde inca mai are un ecou, pe cale de disparitie, discursul sau nationalist (Cluj) sau anti-sistem, in judetele sarace, Hunedoara, Gorj, Botosani si Vaslui. A, da, si in Bucuresti, dintr-un motiv simplu, absenteismul. Au votat pentru ei ~1,5% din totalul bucurestenilor cu drept de vot. Insa mai bine de doua treimi din acestia au ales sa absenteze, cedand practic votul celorlalti, si facand astfel ca 1,5 sa treaca peste 5%.
Comenteaza pe Inventarul Stricaciunilor Politice.
