“Intr-o proportie covirsitoare, asa numitii baroni locali, implicati in scandaluri, cu dosare la DNA sau figurind pe listele negre ale Coalitiei pentru o guvernare curata, au fost alesi prin vot uninominal presedinti ai Consiliilor judetene.”

(Andreea Pora, “Baronii locali, invingatori ai uninominalului”)

Una din plangerile impotriva sistemului uninominal suna cam asa : o sa se aleaga cu el o multime de independenti cu bani, tot felul de vedete si manelisti, oameni cu notorietate facila si lipsiti de experienta. Asta in loc sa se aleaga oameni de partid si de echipa. Urmau apoi prelegeri despre uninominalul care distruge partidele, despre importanta acestora intr-o democratie, si despre cat de necesar este, macar, daca nu chiar bine atunci cand partidele aleg de fapt demnitarii.

Iata, avem in mod inedit la presedintii de Consilii Judetene introdus votul uninominal cu un singur tur. Prin urmare, rezultatele de duminica starnesc reprosuri. Dupa cum vedeti, de data asta plangerea este ca sistemul uninominal este cel care a facut sa fie alesi “baronii locali”.

Ca paranteza, este ceva de invatat de aici. Dincolo de obiectiile aduse de oameni neimaginativi ca mine, pe motive meschine ce tin de logica si bun-simt, exista un avantaj incontestabil sa aduci acuzatii care se bat cap in cap : oricum ar sta lucrurile ramai cu o parte dintre ele la dispozitie. Daca acuzi un om in acelasi timp ca merge prea iute si merge prea incet atunci n-are cum sa scape de reprosurile tale indiferent cum ar merge.

Presedintii alesi ai Consiliilor Judetene sunt, fara exceptie, candidatii propusi de partide. Nu e nici o vedeta, nici un manelist care candideaza doar in virtutea notorietatii lui dubioase, destructurand cu ajutorul uninominalului partidele noastre indispensabile. Din contra, sunt aceeasi oameni, vechii si experimentatii lor oameni. Pana la alegeri sistemul uninominal era rau ca nu-i alegea. Acum e rau ca ii alege. Se pare ca pentru a multumi toate criticile, cu sistemul uninominal ar trebui se aleaga membri de partid relativ independenti, necunoscuti, care nu candideaza.

Bun, nu e vorba doar de coerenta criticilor care i se aduc. Alta observatie este ca este cat se poate de absurd sa judeci o reforma la prima ei aplicare, la fel de absurd ar fi sa judeci talentul literar al unui om dupa primele mazgaleli facute invatand sa scrie.

In fine, exista alt motiv evident si imediat pentru care rezultatul pe care aceste alegeri pentru sefia Consiliului Judetean nu poate fi un argument impotriva sistemului uninominal. Majoritatea celor mentionati pe lista respectiva sunt demnitari aflati in functie. Presedintii de CJ alesi pe liste, si apoi de consilieri. Cu alte cuvinte, comparatia nu rezista. Inteleg, desi nu accept, reprosul ca nu a facut sa fie alese alte persoane. Dar e un non-sens sa spui ca, strict in aceasta privinta, e mai prost decat celalalt pentru ca e la fel ca celalalt. Ca paranteza, explicatia acestui rezultat este aceeasi ca in cazul primarilor; partidele sunt incapabile sa promoveze candidati capabili, si atunci cei aflati in exercitiu au un avantaj dat de notorietate si de inertia votului.

Acestea fiind spuse, votul uninominal pentru sefii de consilii judetene are o problema serioasa si reala, pe care am spus-o demult : el separa practic cele doua institutii, consiliul si seful sau, in conditiile in care acestea nu pot lucra decat impreuna! Si nu exista mecanisme de rezolvare a disputelor intre un presedinte si un consiliu de culori politice diferite. Problema a fost agravata de faptul ca, in loc sa fie alesi cu o majoritate absoluta, la fel ca primarii, sefii de consilii judetene sunt alesi cu una simpla. In turul doi s-ar fi putut negocia aliante majoritare in Consiliu Judetean pentru sustinerea unui candidat… Ar fi fost mai putine cazuri de presedinti cu culoare politica diferita de cea a majoritatii din consiliile lor.

Comenteaza pe Inventarul Stricaciunilor Politice.