"Daca voi nu ma vreti, eu va vreau!". Asa graia personajul Alexandru Lapusneanu, asa se si purta, pentru ca voia puterea si tronul. Intoarcere in prezent: Vasile Blaga, candidatul PDL la Primaria Bucuresti, e pe cale sa predea Capitala, pentru prima oara in 18 ani, unui PSD-ist. Si asta la capatul unei campanii in care Blaga nu a lasat deloc senzatia ca-si doreste cu adevarat postul.

"Cind l-am vazut la o intalnire electorala, mi-a dat senzatia ca se uita la noi ca la niste mitici. Era clar ca nu-i placea sa discute cu noi". Vorbele ii apartin unui tinar student, domiciliat in Regie, locul in care descalecarile lui Basescu din campaniile anterioare au ramas in folclorul studentesc.

Prin comparatie cu Oprescu, ba chiar si cu Ludovic Orban, campania lui Vasile Blaga a fost una fada. O comparatie cu iesirile fostului candidat Basescu e de-a dreptul deplasata :)

Ardeleanul laudat chiar si de adversarii politici pentru stiinta sa organizatorica a fost un fals candidat. N-a plusat deloc in intalnirile cu alegatorii, n-a atacat decisiv in emisiunile TV, desi proiectele sale par, la prima vedere, viabile.

A semanat cu melodia Romaniei la Eurovision: buna din punct de vedere tehnic, zero ca impresie artistica.

Ne intoarcem la comparatia cu Lapusneanu: lui Blaga i-a lipsit atitudinea de candidat decis, care-si doreste din rasputeri victoria. Or, daca el lasa impresia ca nu vrea Bucurestiul, de ce s-ar obosi bucurestenii sa-l vrea?