Sectiune prin blatul de la locale

Miercuri, 14 mai 2008, 15:47 Actualitate | Opinii

Ar fi usor hazardat sa deducem existenta unui blat dupa cateva replici binevoitoare schimbate de candidati la emisiuni de televiziune, sau dupa aparitia lor impreuna in poze vechi, prezentate de presa ca si cum ar fi proaspete. De asemenea, nu cred defel in mari conspiratii politice, pentru ca mi se pare rizibila orice incercare de asociere intre partidele noastre nauce si termeni gen “vast” sau “elaborat”.

Pe de alta parte, insa, campania pentru aceste alegeri locale da impresia certa ca nu este la fel de apriga ca precedentele. Termenul “blat” este prea tare, candidatii partidelor sunt suspectati a se fi inteles intre ei din pricina ca nu se mai cearta la fel ca acum 4, 8 sau 12 ani.

Exista, cred eu, doua motive principale pentru aceasta lipsa de vlaga combativa a candidatilor din aceste alegeri.

1. Situatia de pe scena noastra politica este fara precedent. Sa nu uitam ca alegerile locale nu pot fi diferentiate de cele nationale, mai ales la nivel de judet sau de orase mari si Bucuresti, locuri unde pentru posturile administratiei locale candideaza lideri ai partidelor.

Cum spuneam in articolul trecut, votul la alegerile locale se poate da si ca “mesaj politic”, sustinere a unei forte politice la nivel national. Iar in toate celelalte cicluri electorale demarcatia intre putere si opozitie a fost una cat se poate de clara : Conventia Democratica sau Alianta in opozitie contra PSD la putere, PSD in opozitie contra reprezentantilor ex-Conventiei la putere. Problema s-a pus in fiecare din aceste competitii la modul “care pe care”, “marile coalitii” fiind excluse; aceste trasaturi de la nivel national fiind urmarite atat de candidati cat si de electorat si la alegerile locale.

Or, in 2008 scena politica arata cu totul altfel, mult mai confuz. Liniile de demarcatie intre putere si opozitie nu sunt deloc clare. PNL are guvernul, dar e unul minoritar. PSD e teoretic in opozitie, dar a sustinut si sustine guvernul in functie. PD-L a fost partid la guvernare, teoretic e in opozitie dar “liderul de suflet” are prima demnitate in stat etc. Poate lucrurile ar sta altfel daca perspectivele electorale ar indica un singur castigator categoric, dar nu e cazul.

Urmarea? Strategia de politica de partid a celor trei formatiuni principale nu este bine stabilita. Cele trei partide stau in expectativa in ce priveste politica de aliante; ceea ce afecteaza si campania pentru locale a candidatilor lor. Acestia nu risca sa se certe rau cu contracandidati pe care ulterior sa fie nevoiti sa-i accepte ca aliati.

Tot fara precedent si tot cu efect direct asupra campaniei sunt si disputele interne din partide in preajma alegerilor. PSD are cazul cel mai evident si mai spectaculos, dar de astfel de dispute nu sunt scutite nici celelalte doua partide mari, PNL si PD-L.

2. Folosirea votului uninominal majoritar cu un singur tur la alegerea presedintilor Consiliilor Judetene Aici sunt nevoit sa speculez ceva mai mult decat am facut-o la punctul precedent. Nu putem analiza inca precis impactul pe care aceasta modificare a legii electorale il va avea asupra alegerilor locale, pentru ca nu avem un precedent. Nici macar partidele nu au experienta cu acest tip de vot. Si totusi alegerea presedintelui de Consiliu Judetean prin majoritatea simpla a voturilor poate influenta serios modul de desfasurare a campaniei electorale, cu atat mai mult cu cat vorbim de un post cheie in administratia locala :

Sistemul de vot uninominal majoritar cu un singur tur de scrutin este caracterizat de faptul ca lipseste de obiect negocierile post-electorale. Un singur candidat este ales printr-un singur proces electoral, prin urmare nici nu are ce oferi apoi la negocieri si nici nu are ce primi in schimb. In cazul sistemului pe liste partidele negociau dupa alegeri majoritati in consilii in schimbul posturilor de conducere sau a viceprimarilor. In cazul sistemului uninominal majoritar cu doua tururi, dupa primul tur candidatii ramasi in cursa negociau cu cei perdanti sprijinul in turul decisiv. In ambele cazuri negocierile aveau loc dupa alegeri, ceea ce permitea campaniei electorale sa fie disputata. In schimb, in cazul sistemului folosit pentru alegerea Consiliului Judetean negocierile nu au sens decat inainte de alegeri. Iar asta poate inhiba disputa daca reprezentantii unor partide ezita sa-i atace pe cei ai altor partide cu care ar dori ulterior, dar tot pe perioada campaniei, sa poarte negocieri. Repet, nu pot spune cert ca asa stau lucrurile; dar daca am dreptate o sa asistam in ultima parte a campaniei la un numar de candidati care se vor retrage din cursa pentru sefia Consiliului Judetean (sau a altor posturi) oferind sprijinul lor altor candidati. Poate pe atunci va prinde ceva glas si campania electorala.


Comenteaza pe Inventarul Stricaciunilor Politice.