In cazul Romaniei, cele 15.858 tone de zahar alocate le vom primi din stocurile Ungariei si vor fi livrate persoanelor defavorizate prin intermediul Agentiei Romane de Plati si Interventie pentru Agricultura (ARPIA). Spuneam in aerticolul precedent ca solutiile europene de interventie pentru principalele produse agro-alimentare sunt finantate din bugetul comunitar, gestionate de catre agentiile nationale de interventie si folosite numai pe baza de regulamente.

Mecanismul de alocare a stocurilor de interventie este urmatorul:

• Statele membre isi fac propriile evaluari cu privire la deficitele de produse agro-alimentare estimate pentru anul urmator si le transmit Comisiei Europene.
• Comisia Europeana analizeaza cererile cu privire la nevoile persoanelor vulnerabile si stabileste distributia stocurilor europene de interventie pentru fiecare stat membru in parte.
• 
  

Un indicator care influenteaza aceasta decizie tine si de experienta statului membru vizat de a utiliza resursele alocate in anii precedenti. Asa se face ca discutam la momentul actual de Planul de distributie a produselor alimentare pentru persoane defavorizate in anul 2008, adoptat de catre CE prin regulamentul din octombrie 2007, revizuit in februarie 2008 din cauza impactului cresterii semnificative a preturilor.

Romania si stocurile de interventie

Valoarea alocarilor revizuite pentru anul 2008 se ridica la 305,1 milioane euro, din care cea mai mare suma este repartizata Italiei, talonata de Franta, Spania si Polonia. Urmeaza Romania cu alocari financiare totale de 24,2 milioane euro necesare punerii in aplicare a Planului. Asadar, Romania are dreptul sa distribuie produse alimentare din stocurile de interventie europene in valoare maxima de 24,2 milioane euro si nu 40 de milioane cum a informat gresit pana acum presa romaneasca.

• Apoi, regulamentul prevede ca in situatia in care produsele agro-alimentare solicitate de un stat membru se gasesc in stocurile europene, atunci Romania poate retrage cantitatea respectiva solicitata. Daca produsele sunt temporar indisponibile in stocurile europene sau nivelul lor este foarte redus, atunci se aproba transferuri intra-comunitare din stocul statului membru care nu-si foloseste alocarile cantitative prevazute in Plan.
•  Astfel, in cazul Romaniei, cele 15.858 tone de zahar alocate le vom primi din stocurile Ungariei si vor fi livrate persoanelor defavorizate prin intermediul Agentiei Romane de Plati si Interventie  pentru Agricultura (ARPIA). Din aceleasi stocuri ale Ungariei au fost autorizate transferuri si catre Polonia (cantitati similare cu cele ale Romaniei) sau Sloveniei.
• Daca produsele nu se gasesc nici in stocurile de interventie alocate celorlalte state membre, atunci se aproba achizitia de produse agro-alimentare de pe piata comunitara. La nivel european este vorba despre cereale, lapte praf degresat si orez. Romania a solicitat doar cereale si i s-au alocat 16,1 milioane euro pentru achizitia lor de pe piata comunitara in 2008. Suma nu este suplimentara celor 24,2 milioane euro stabilite in Planul revizuit, ci este o componenta a acesteia.

Anul trecut, in cadrul unui program similar, peste doua milioane de saraci din Romania au primit grau (96.712 tone) si zahar (11.986 tone) de la UE, in valoare de 16,49 milioane de euro. Ei au fost selectati de catre Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de sanse, cu sprijinul autoritatilor locale.

Cine sunt beficiarii? Care sunt riscurile?

Produsele agro-alimentare vor fi distribuite in acest an de catre ARPIA si autoritatile locale persoanelor cu venituri minim garantate (estimati in prezent la circa 300.000 persoane), pensionarilor agricultori, persoanelor aflate in centrele de asistenta, precum si persoanelor care beneficiaza de masa zilnica la cantinele de ajutor social. Aria de eligibilitate a fost extinsa in acest an si la oamenii strazii.

Ei nu obtin venituri din munca si primesc de la primarii ajutoare lunare cuprinse intre 100 lei (pentru persoanele singure) si 372 lei (pentru familiile cu cinci membri). Persoanele apte de munca din randul beneficiarilor cu venit minim garantat sunt obligate de lege sa presteze activitati in folosul comunitatii.

Daca nu distribuim corect ajutoarele europene, riscam in anul urmator sa nu mai primim cantitatile cerute. Mai concret, riscul asociat distributiei acestor produse tine, pe de o parte, de eventualele infractiuni, ia pe de alta parte de amanarea lor spre toamna, probabil inainte de alegerile parlamentare. Riscul asocierii ajutoarelor europene cu pomenile electorale este implicit. Nu in ultimul rand, trebuie evitata distributia lor discriminatorie in functie de criteriul "prieten" sau "dusman" al actualului Guvern. Gestionarea gresita, neglijenta sau frauduloasa ne va costa credibilitatea in anii urmatori.