1. Intr-una din picaturile chinezesti l-am vazut pe dl Diaconescu intrebandu-se, retoric presupun, ceva de genul “Cata minte au cei care-si inchipuie ca trustul mediatic voiculescian a fost inclus in protocolul PSD - PC”. Pai sa vedem cata minte trbuie : ar putea dl Diaconescu sa spuna daca patridul sau isi propune sa ofere un aranjament similar, cu alianta nationala, conducere comuna, viceprimari etc. si altor partide : PIN, Partida Romilor, Alianta Socialista etc.? Nu? Dar de ce, sunt partide care au un scor similar cu cel al partidului voiculescian! Ce are PC si le lipseste lor?… Ei, da. Exact. Le lipseste un trust de presa de oferit.

2. Pe de alta parte, exista un argument impotriva acestei ipoteze; e oarecum contrar celui pe care il ofera in continuare candidatul PSD la primaria Capitalei. Dl Diaconescu se intreaba cum poate cineva sa creada ca jurnalistii pot fi inregimentati in slujba interesului politic al patronului lor. Pai e simplu, nu trebuie sa creada, ci doar sa verifice… se vede treaba ca dl Diaconescu a evitat sistematic sa priveasca emisiunea “Sinteza zilei”. Intrebarea care se pune e alta, cata minte sa aiba cineva sa creada ca mass-media asta poate influenta in vreo masura semnificativa rezultatul alegerilor? Cum ar arata procesul mental al unui astfel de alegator? “Pana acum am stat in cumpana cu cine sa votez, iar Antenele nu m-au convins… Dar acum, odata ce partidul patronului lor le-a pus pe tapetul unei aliante politice, eu m-am convins in fine ca sunt impartiale si voi vota in functie de ele…” Isi inchipuie cineva ca exista un electorat format din astfel de persoane?

3. Si ca veni vorba de folosirea trustului in scopurile politice private ale patronului sau, alianta aceasta intre PSD si PC mai are aspecte care merita analizate. De exemplu, prin februarie “Jurnalul National” publica un atac virulent impotriva liderul PSD:

“Jurnalul National a intrat in posesia unui plan secret copt in laboratoarele Cotroceniului, PSD si PD-L a carui finalitate este spar­gerea grupului Iliescu-Nastase-Mitrea, mentinerea lui Mircea Geoana in fruntea PSD si in zona de influenta a lui Traian Basescu cu ajutorul DNA si al serviciilor secrete, pentru ca liderul social-democrat si partidul sau sa poata fi folositi dupa viitoarele alegeri.”

(Jurnalul National, 6 februarie 2008 - “Geoana, Pinocchio pentru Basescu”)

Pentru cine nu-si aminteste, in perioada aceea dl Nastase se lupta sa ajunga in conducerea PSD; iar presa dlui Voiculescu era categoric de partea acestuia si impotriva liderului PSD : Jurnalul afirma acolo in esenta ca cei ce se opun ascensiunii fostului premier, in frunte cu dl Geoana, sunt “vanduti Cotroceniului”! Totul pe baza unui “pact secret”, atat de secret incat a ajuns in mana jurnalistilor voiculescieni… Dlui Diaconescu i-a scapat probabil si acest articol, care reprezinta practic propaganda politica in stare pura. Iar PSD, cu disputele sale interne, se aliaza cu un partid / trust de presa care s-a aratat foarte dornic de a se implica de partea unei factiuni.

4. E ridicola ideea ca PSD s-a asigurat impotriva unei noi tradari a PC formand cu acesta o alianta politica cu un protocol depus la tribunal. Prevederile lui pot fi incalcate din nou, fara probleme, de parlamentarii PC. Ca orice membri ai Parlamentului acestia au libertatea constitutionala de a vota cum doresc, justitia nu le poate face nimic.

5. In fine, mai exista un aspect. Cele doua partide nu au discutat inca despre candidaturile la alegerile parlamentare. Probabil ca la varf se va stabili care e proportia de mandate ce va reveni fiecarui partid. Oricare ar fi aceasta, insa, problema e distribuirea lor in circumscriptii. Au fost probleme chiar si in 2004 in conditii mult mai favorabile. Acum PSD nu se mai afla la putere, nu are prima sansa la castigarea ei dupa alegeri, nu poate spera la asa de multe mandate etc. Dar poate cea mai importanta diferenta este cea data de sistemul electoral.

La votul pe liste lucrurile erau simple: partidul putea calcula pe baza sondajelor cate locuri eligibile are in fiecare circumscriptie, si putea asigura astfel mandatele partidului aliat. Daca din sondaje PSD avea 33% intr-o circumscriptie unde se alegeau 6 deputati, atunci primele doua locuri pe lista erau sigure. Din acest punct de vedere, noul sistem este cu mult mai imprevizibil. Asa cum am explicat, un candidat poate pierde mandatul chiar daca a castigat in colegiu, iar o simpla inversare a pozitiilor intr-un colegiu poate sa schimbe si rezultatele altor colegii dintr-o cricumscriptie. Asa cum a completat colegul Mih, un grad de predictibilitate este totusi oferit de prezenta la vot; cu alte cuvinte PSD (de exemplu) poate fi sigur pe obtinerea unui anumit colegiu daca sondajele indica acolo o prezenta mult mai mare decat in celelalte colegii, si indica victoria candidatului lor. Problema e ca aceste locuri sigure sunt relativ putine pentru PSD, si ca filialele nu cred ca vor dori sa le cedeze celor de la PC. Iar daca acestea nu vor fi cedate si candidatii PC vor fi plasati in colegii, sa castige dupa cum le-o fi norocul, exista riscul ca PC sa castige fie mai putine mandate decat a negociat…

Comenteaza pe Inventarul Stricaciunilor Politice.