Puțină lume a înțeles la începutul anului ce înseamnă un buget fals. Toată lumea era fericită pentru că putea să își pună în bugete visele de investiții și nimeni nu întreba de unde explozia de prosperitate. Toți miniștrii s-au dus la ministrul Câciu, iar acesta cu un zâmbet nonșalant le-a dat tuturor tot ce au cerut.
Nu conta că proiecțiile de venituri generate de ANAF nu băteau cu cererile bugetare. Domnul Câciu nu a vrut să se certe cu nimeni, așa că le-a dat tuturor tot ce au dorit la buget. A garantat premierului de atunci că totul este în regulă, domnul Ciolacu a sărit și el să îl garanteze total pe domnul Câciu și minunatul buget pe care l-a făcut. Efectiv toată lumea era fericită, cu excepția unui grup de economiști printre care și subsemnatul care semnala de prin ianuarie că undeva este o problema gravă în bugetul României.
Primele semnale negative au început prin iunie când Ministerul de Finanțe nu mai dădea bani MIPE pentru a cofinanța proiectele europene. Toată lumea credea că e doar o problemă temporară, fiindcă la cum arăta bugetul sigur nu vor fi probleme.
A doua categorie de semnale negative a apărut în august, când CNI a oprit plățile către constructuri așteptând să vină rectificarea pentru a primi banii necesari.
A treia categorie de semnale negative a venit prin toamnă, atunci când primarii s-au prins că nu mai vin bani de la guvern, însă au sperat că de fiecare dată că vor primi niște bani din fondul de rezervă bugetară.
Surpriza totală a fost ultimul OUG, sau așa zisul pachet Ciolacu 2, care blochează efectiv toate investițiile din fonduri proprii ale tuturor instituțiilor publice din România. Situația deficitului este atât de gravă, iar numărul licitațiilor finalizate și al proiectelor demarate este atât de mult peste capacitatea noastră de finanțare din 2023 încât premierul a decis singurul lucru posibil, înghețarea tuturor șantierelor pentru 2 luni.
Desigur că firmele își pot finanța singure șantierele și primi banii anul viitor însă nu știm câte au capacitatea financiară pentru așa ceva.
Acest moment era inevitabil. Pe baza unui buget mincinos s-a drumul la multe investiții care nu aveau bază bugetară. Acum este doar o corecție firească a anomaliei bugetare generate de gaura domnului Câciu.
România nu trece printr-o criză economică, mediul de afaceri din România, deși încercat de tot felul de provocări nu este încă în criză.
Trecem însă printr-o criza bugetară, generată de modul inconștient prin care s-a construit bugetul național. Riscul cel mai mare pe care îl avem este că dacă nu rezolvăm criza bugetară să trecem în mod real la o criză economică, ceea ce ne-ar costa mult mai mult decât înghețarea plăților pentru investiții timp de două luni.
Domnul Câciu și gaura să bugetară l-a pus într-o colivie pe domnul Ciolacu, iar orice încercare a acestuia de a se mișcă din punct de vedere bugetar este blocată de niște zăbrele puternice construite exact de ministrul în care a investit cea mai mare încredere.
N.Red: Tănase Stamule este conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Administrarea Afacerilor (cu predare în limbi străine) din cadrul Academiei de Studii Economice. Predă cursurile de Managementul Afacerilor și Management Intercultural, în limba germană. Decan al Facultății de Administrarea Afacerilor din cadrul ASE.
0
14
