Orizonturi roșii, cartea fostului general de Securitate Ion Mihai Pacepa, nu este nici pe departe literă de evanghelie. Vlad Georgescu, directorul Serviciului românesc al Europei Libere, care a plătit cu viața decizia de a o serializa pe unde scurte, s-a numărat printre primii care a spus asta. Atât în editorialul din noiembrie 1987 în care a anunțat iminenta difuzare a fragmentelor din carte, cât și în convorbirea cu Emil Hurezeanu, transmisă imediat după încheierea Pacepiadei. Cum hâtru a numit-o mereu al nostru Neculai Constantin Munteanu.

Mircea MorariuFoto: Arhiva personala

Cum-necum, cu toate defectele, cu toate exagerările sale, Orizonturi roșii nu a dezvăluit lumii doar incredibilele mizerii ale regimului de dictatură personală al lui Nicolae Ceaușescu și al consoartei sale, nu numai natura criminală a comunismului, existentă ca atare indiferent de numele celui care deține pentru o vreme totalitatea pârghiilor puterii, ci și raporturile de continuitate dintre regimul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej și cel al lui Nicolae Ceaușescu. Legături vizibile, între altele, și în decizia ambilor lideri de a vinde cetățenii țării, de a le condiționa dreptul la liberă emigrare de o anumită plată. Făcută fie cash, în dolari, așa cum a dorit Nicolae Ceaușescu, fie în porci, așa cum s-au petrecut lucrurile în vremea lui Dej. Cetățenii de etnie evreiască sau germană au fost vânduți la propriu, iar vânzarea a fost o operațiune de stat controlată de înalta ierarhie politico-securistică din RPR sau RSR.

De la această cumplită realitate pornește cartea Exportații a jurnalistei franceze Sonia Devilliers. Carte apărută în 2022 la prestigioasa editură pariziană Flammarion și, în vara anului 2023, în traducerea românească a Doinei Marian, cu o prefață de Radu Ioanid, la excelentul Polirom din Iași.

Sonia Devilliers s-a născut în 1975 la Paris. Mama ei s-a numit Marina Deleanu. Bunicii din partea mamei s-au chemat Harry Deleanu și Gabriela Deleanu. Cu toții erau născuți în România. Înainte de a purta numele Deleanu, familia bunicilor jurnalistei s-a numit Greenberg, nume care la origine era, de fapt, Grünberg. Gabriela Deleanu provenea din celebra familie Sanielevici care a dat României cel puțin șapte personalități intelectuale de mâna întâi. Cei șapte erau frații mamei Gabrieiei care exclama cu mândrie Șapte, și toți la Academie. Erau cu toții de etnie evreiască, aparțineau cu toții unei comunități care se pare că în România interbelică numără peste 700.000 de suflete.

În cartea ei, Sonia Devilliers spune, în principal, povestea bunicilor ei. Care au avut parte și de calmul garantat de bunăstarea avută în cea mai mare parte din interbelic, și de prigoana dezlănțuită de Garda de Fier, și de aceea a Statului Național Legionar, ca și de ceea ce s-a întâmplat în vremea dictaturii lui Antonescu. Până la un punct, existența lor a semănat cu ceea ce relatează ca fiind în specificul condiției de evreu într-un stat în care antisemitismul fusese ridicat la rang de regulă în Jurnalul său Mihail Sebastian.

După 1944, aderarea la partidul comunist s-a impus aproape de la sine. PCR însemna simbolul Moscovei, URSS dusese, vrem, nu vrem, greul în războiul împotriva Germaniei lui Hitler. Germania se identifica cu prigoana împotriva evreilor. Cu Holocaustul. Cu Shoah- ul. Masiva aderare a evreilor la comunism, unul cu un mare grad de generalitate, a fost explicată cu lux de amănunte de François Furet în corespondența sa cu Ernest Nolte (cf. Fascism și comunism, Editura ART, București, 2007).

Sonia Devilliers are onestitatea de a recunoște că bunicii ei, familia ei s-au împăcat relativ ușor cu comunismul. Că au încercat să facă abstracție de faptul că sunt minoritari, că sunt evrei. Sonia Devilliers admite și că Delenii nu au dus-o defel rău într-o primă parte a regimului comunist. Au avut o condiție socială bună, posturi în conformitate cu pregătirea, chiar unele mici privilegii. Delenii, admite la fel de onest Sonia Devilliers, au fost puțin sensibili la ceea ce se dovedea deja a fi rău în lumea comunistă. Spre deosebire de, să zicem, un Serge Moscovici, Harry și Gabriela Deleanu nu au intuit că lucrurile vor lua foarte curând o turnură proastă. Stalin a dat frâu liber sentimentului antisemit, situație de care a profitat din plin Gheorghe Gheorghiu-Dej pentru a-și elimina rivalii evrei din conducerea partidului. Sub felurite pretexte, au fost înlăturați din posturile de răspundere pe care le dețineau, mai toți cei de etnie evreiască. Asta li s-a întâmplat și lui Harry și Gabrielei Deleanu. Acuzați de furt, de sabotaj, ostracizați. De tot felul de păcate inventate. De unde și ideea emigrării.

Din acest moment își face intrarea în scenă Intermediarul. Un anume Henry Jacober. Acesta ajuta Statul român să îi vândă pe evrei nu pe bani, nu pe dolari, ci contra porci. Landrace. Rasă superioară. Porci pe care guvernul român nu îi destina consumului românilor care o duceau greu, ci îi vindea mai departe. -Citeste intregul articol si comenteaza pe contributors.ro