Chinei îi trebuie aliați slabi, dar nu foarte slabi, așa cum va ieși Federația Rusă din războiul cu Ucraina dacă va fi obligată la plata compensațiilor de război. Chinei îi este momentan deajuns dependența Rusiei în exportul de produse energetice, Chinei trebuindu-i tehnologia spațiala rusească și unele tehnologii militare pe care nu le are dezvoltate.

Cosmin Gabriel Pacuraru Foto: Arhiva personala

Energia securitară și transporturile sunt cele mai importante

Presiunea este centripetă dacă analizăm importul și centrifugă în analiza exportului. Daca ar fi să "adaptăm" Legea Boyle – Mariotte pentru situația geopolitică, aceasta ar suna: "în tendința de egalizare a presiunilor, volumul de gaz (natural) variază invers proporțional cu modificarea presiunii (geopolitice)".

Problema trebuie analizată pentru mai mulți combustibili. Gazele naturale și cărbunele, se folosesc în industrie și în obținerea de energie electrică, petrolul are utilizare preponderenta în industrie și în transporturi iar pentru producerea de energie electrică, importanți sunt și combustibilii nucleari. Creșterea cererii vine din Asia unde trendul este dat de China și mai puțin India. În 2022 China a consumat 25% din consumul mondial primar de energie. Să plecăm de la consumul de energie primară. Constatăm un trend ușor descrescător în Europa și America de Nord, inclusiv în Statele Unite.

Cea mai importantă resursă este petrolul (31%), după care se clasează cărbunele (26%), gazele naturale (24,4%) și la distanță nuclearul (4,3%). Concluzionăm ca producerea de energie securitată, obținută din cărbune, gaze și nuclear este mult mai importantă decat producția de energie regenerabilă intermitentă care totalizează (cu hidro) doar 13,5%.

UE și Statele Unite și Canada renunță treptat la cărbune. De asemenea și Australia are această tendință. Cunoscând că India și China au o cerere din ce în ce mai mare de energie și că aceste două țări nu respectă tratatele privitoare la mediu, fiind cei mai mari poluatori mondiali, este puțin probabil ca tendința de acoperire a cererii de energie să țină seama de orice normă de poluare, prin urmare vor importa cărbune din toate țările care sunt dispuse să exporte. De asemenea China, cel mai mare consumator mondial de energie, a renunțat la importurile de cărbune australian în urma cereri Australiei de a investiga declanșarea pandemiei Covid 19. Exporturile de cărbune ale Federației Ruse sunt îndreptate către China și Australia s-a concetrat către India. Gazele naturale, ca și cărbunele, folosindu-se în industrie și în generarea de energie electrică și termică, au alte trasee.

Energia nucleară – dependențe certe

Energia electrică obținută din energie nucleară este cea mai puțin poluantă energie și este cea mai rentabilă, avand un factor de capacitate de peste 90%.

Fiind energie securitară, tehnologiile folosite nu permit intermitența la cerere, ciclurile de pornire și de oprire a instalațiilor necesitând perioade mari. Sunt puține țări care dețin tehnologia, dar acest lucru nu înseamnă că dețin și resursele și tehnologiile de obținere a combustibilului nuclear. De la resursele de uraniu până la obținerea de energie electrică este cale lungă. Resursele sunt distribuite neuniform și sunt exploatate de cei care detin tehnologia de rafinare / prelucrare / îmbogățire a uraninului în vederea obținerii combustibilului nuclear. De asemenea mai intervin și statele / companiile care dețin tehnologia de transformare a combustibilului nuclear în energie electrică, care dețin tehnologia de construcție a centralelor atomo-electrice și de recuperare, depozitare și distrugere sau refolosire a deșeurilor nucleare. Cu alte cuvinte o întreagă industrie scumpă organizata pe orizontală și verticală.

Rusia și China sunt jucători importanți în lanțurile de aprovizionare cu combustibili nucleari, deținînd peste 57% din piață. Astăzi există 11 țări care au importat tehnologia rusească între care se afla Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria și Finlanda. Sunt țări care au în constructie centrale nucleare (rusești) precum Egipt, Turcia și Argentina. Din cele 439 de reactoare aflate în funcțiune, 38 se află în Federația Rusă, 42 în afara Rusiei, exportate cu tehnologie rusească la care adăugăm 15 în construcție. Trebuie tras semnalul de alarmă deoarece în acestmoment Rusia și China dețin controlul asupra a 57% din lanțurile de distribuție a combustibilului nuclear. Mai trebuie să menționăm că în acest moment Ucraina se pregătește de a suplini Rosatom-ul în conversia și îmbogățirea uraniului. Riscurile deținerii acestor tehnologii sunt că se poate trece oricând de la industria de pace la industria de război, putându-se construi fără mari dificultati arme nucleare.Citeste continuarea pe Contributors.ro