Filmul Între Chin și Amin,a cărui premieră națională a avut loc în anul 2019 și care a fost difuzat săptămâna trecută de TVR Cultural (difuzarea nu a fost deloc întâmplătoare având în vedere că în ziua de 9 martie se marchează Ziua deținuțilorpoliticianticomuniști) are un prolog și un epilog.

Mircea MorariuFoto: Arhiva personala

În pregeneric îl vedem pe Toma Enache, producătorul, regizorul, co-scenaristul și unul dintre actorii filmului, având o scurtă discuție cu Octav Bjoza, președintele AFDPR.

Din prologul în cauză aflăm că fostul deținut politic nu doar că i-a furnizat artistului informații despre momentul tragic al ExperimentuluiPitești, că informațiile sale au fost conexate și cu alte mărturii (probabil cele ale lui Paul Goma din cartea Patimile după Pitești sau cele ale lui Virgil Ierunca din volumul Fenomenul Pitești), ci și că acesta are mari îndoieli privind utilitatea filmului. Efectul lui în conștiințele celor de azi.

În epilog îl vedem pe actorul Constantin Cotimanis, remarcabilul interpret al lui Ciumău, comandantul închisorii, filmat din spate. Au trecut de la încheierea Experimentului ( vestea deciziei aferente îi este adusă lui Ciumău de generalul Jibolschi, personaj însemnând unul dintre ultimele roluri ale lui Ion Dichiseanu) zeci de ani buni. Ani în care în România s-a petrecut și o așa-zisă Revoluție anti-comunistă și în care un fost președinte al țării, care s-a dovedit a fi, de fapt, un conștiincios și recompensat cu tot felul de funcții colaborator al Securității, a adunat un nemeritat și scandalos capital politic mimând de la tribuna Parlamentului condamnarea comunismului. Însă cu toate acestea fostul torționar șef, ca și alții asemenea lui, este pe mai departe bine, mersi. Un potentat al vremurilor noi. Să nu fi fost oare atunci justificate îndoielile d-lui Bjoza?

Ciumău a auzit că s-a făcut un film despre Pitești, că filmul ar fi primit și o oarecare finanțare de la un organism de specialitate alimentat de la buget, așa că o ia la rost pe doamna Catran, pesemne șefa organismului în cauză, interpretată de Cezara Dafinescu. Fostul torționar-șef primește nenumărate asigurări că totul, inclusiv finanțarea, s-a petrecut doar de ochii lumii. Așa cum, din nefericire, se petrec încă multe pe plaiurile mioritice. Ciumău reflectează cinic că oricum românii sunt proști și că vor crede că ceea ce povestește filmul este doar ficțiune pură.

Nu, din păcate, cele cunoscute sub numele de Experimentul Pitești nu au fost ficțiune. Și indiferent că a fost sau nu conceput pe model sovietic, așa cum ni se spune într-o secvență de început, Piteștiul nu s-a limitat numai la pedepsirea cumplită a deținuților de conștiință. A celor care, precum violoncelistul Tase Caraman, adus pe peliculă de foarte tânărul actor Vali V. Popescu, au pus mai presus de orice credința creștină, înălțând ode lui Dumnezeu. Și nici doar a unor minorități naționale sau a celor acuzați de activități legionare.

Așadar, violoncelistul Tase Caraman, abia întors de la studii în Austria, este arestat împreună cu fratele său, Iancu (absolut remarcabil interpretat de Ciprian Nicula) pentru vina de a fi început să compună o odă lui Dumnezeu ca și pentru aceea de a fi fiul unui preot. Tase a fost ridicat și înghesuit în binecunoscutul Gaz de producție sovietică, exact în preajma aniversării zilei sale naștere și în vremea în care se îndrăgostise de Lia, destul de ezitant și cam decorativ interpretată de Ana Pârvu. Frații Caraman vor fi închiși la Pitești în celule diferite și vor deveni victimele Experimentului . Fiecare în felul său propriu.Citeste intregul articol si comenteaza pe Contributors.ro