Scăderile sunt mari, chiar foarte mari la destule etnii. La Maghiari declinul este aproape general. Se constată o creștere spectaculoasă de aproape 27 la sută a numărului de Romi. Surprinde dimensiunea regresului la etnia Turci.
1 O structură afectată de neînregistrare
Articolul este al treilea și ultimul din cele dedicate prezentării structurilor populației după o caracteristică educațională, Nivelul absolvit de educație, o caracteristică demografică, Starea civilă și o caracteristică etno-culturală, Etnia. Prezentările au urmărit diferențierile teritoriale, pe județe, folosind datele din seria a doua și ultima a rezultatelor provizorii publicate de Institutul Național de Statistică la 31 ianuarie.
Cunoașterea structurii populației rezidente după Etnie nu poate fi aprofundată și are relevanță afectată de imensul număr al locuitorilor la care apartenența etnică nu este cunoscută - 2,5 milioane, însemnând nu mai puțin de 13 la sută din populația țării. În articolul publicat la 13 ianuarie arătam că neincluderea în chestionarul de recensământ a opțiunii Nedeclarată la Etnie și Limbă maternă a fost o decizie a Departamentului pentru Relații Interetnice (potrivit LEGII nr. 178 din 18 august 2020). Acest organism guvernamental are obligația față de cele 1,6 milioane de locuitori recenzați dar cărora li s-a interzis dreptul de a nu-și declara Etnia și Limba maternă să motiveze absența opțiunii Nedeclarată în chestionarul de recensământ, în spiritul transparenței în actul de guvernare. Era de așteptat ca numărul peroanelor care nu doreau să-și declare Etnia, Limba maternă și Religia să fie în ascensiune la recensământul din anul 2021, într-o societate profund divizată, cu partide politice pe criterii etnice, cu o presă în care frecvent lipsește simțul măsurii și echilibrului, într-o Europă în care răbufniri etnice există încă și într-o lume în care teoriile conspiraționiste au explodat în timpul Pandemiei Covid-19. Trăim într-o societate în care nu cunoaștem numărul celor care nu și-au declarat Etnia, Limba maternă și Religia la un recensământ național efectuat în anul 2022. Și este al doilea recensământ consecutiv la care nu cunoaștem aceste structuri atât de importante în viața societății.
- Geografia etniilor
Cu aceste semne de întrebare, schimbările survenite în structura populației după Etnie pot fi privite dintr-o dublă perspectivă: cea a întregii populații rezidente a țării și cea a populației la care se cunoaște Etnia (inclusiv populația având Altă Etnie). După primul criteriu Românii reprezintă 78 la sută din populația rezidentă (19053815 locuitori), Maghiarii - 5,3 iar Romii - 3 la sută. Celelalte etnii, la fel de importante și reprezentative pentru întreaga arhitectură etnică a populației țării, au proporții mai mici de 1 la sută. Este de admis că în cele 2,5 milioane de locuitori cu etnie necunoscută o proporție consistentă revine Românilor, dacă privim numărul și proporția mare a populației nerecenzate în Capitală și în unele județe având municipii cu populații mari și foarte mari. În raport numai cu populația de etnie cunoscută, cele trei etnii dețin proporțiile de 89 la sută, 6,1 și 3,4 la sută, proporții mai apropiate de cele reale în întreaga populație. Cele două tipuri de proporții pot acoperi nevoi ori exigențe diferite, în funcție de obiectivul abordărilor structurii etnice a populației.
Expresia grafică a numeroaselor date statistice este preferată, în locul unor tabele mari, chiar dacă ar putea aduce disconfort uneori. În figura 1 cititorului i se oferă o privire comparativă a răspândirii celor mai importante trei etnii pe județe. În cele mai multe județe (26) proporția Românilor depășește 80 la sută din populația rezidentă, atingând valorile cele mai ridicate - 89 la sută, într-un județ din capătul nord-estic al țării, Botoșani, și într-un județ din sud-vestul țării, în nordul Olteniei, Gorj. În Capitală, Românii reprezintă 73 la sută din populație. Valori mai mici de 50 la sută se află în trei județe - Mureș-49, Covasna-21 și Harghita-12 la sută. În cele din urmă două județe Maghiarii domină cu 80 și 67 la sută la sută din populație. Județele Mureș, Satu Mare, Bihor și Sălaj le urmează cu 32, 28, 20 și 19 la sută. Proporții mai mici de 1 la sută se înregistrează în cele mai multe dintre județele țării. Numărul romilor este subestimat în datele recensământului. Se pot invoca motivații, organizarea recenzării în localități/cartiere având comunități importante de romi, calitatea muncii recenzorilor, refuzul de a primi recenzorul, nedeclarare ori declarare a altei etnii, emigrare pe alte meleaguri europene. Romii reprezintă 9 la sută din populația județului Mureș, proporția cea mai ridicată. În mai mult de jumătate din județe proporția este mai mică de 3 la sută, în Capitală chiar sub 1 la sută.
Nu este lipsit de interes a vedea județele în care locuiește cea mai mare parte a altor etnii:
- Ucraineni (45,8 mii): Arad, Botoșani, Caraș-Severin, Maramureș, Satu Mare, Timiș, Suceava.
- Germani (22,9 mii): Arad, Brașov, Caraș-Severin, Satu Mare, Sibiu, Timiș.
- Turci (20,9 mii): Constanța, Tulcea, București, Ilfov.
- Ruși-Lipoveni (19,4 mii): Botoșani, Brăila, Constanța, Iași, Suceava, Tulcea, București.
- Tătari (18,2 mii): Constanța.
- Sârbi (12 mii): Caraș-Severin, Mehedinți, Timiș.
- Bulgari (6 mii): Dâmbovița, Timiș.
- Croați (4,8 mii): Caraș-Severin.
- Italieni (4 mii): Ilfov, București, Timiș, Brașov.
- Polonezi (2,1 mii): Suceava.
- Cehi (1,6 mii): Caraș-Severin, Mehedinți, Timiș.
- Armeni (1,2 mii): Constanța, București.
- Macedoneni (1,1 mii): Dolj, Timiș, București.
- Declinul 2011-2021
La un regres al populației rezidente depășind 1 milion de locuitori față de recensământul din anul 2011 era de așteptat ca regresul să se regăsească la toate etniile. Ipoteza se confirmă cu excepția Italienilor și la o scară mică a celor incluși la Altă Etnie (figura 2). Este de admis că în această din urmă grupă eterogenă o proporție considerabilă revine etnicilor din alte țări ale Uniunii Europene care și-au stabilit reședința în țara noastră după anul 1989 din variate rațiuni. Rămâne un semn de întrebare asupra etniei declarate de numeroșii moldoveni care au primit cetățenia română.
Scăderile sunt mari, chiar foarte mari la destule etnii. Surprinde dimensiunea regresului la etnia Turci, o populație cu natalitate mai ridicată. În numărul acestor etnici sunt incluși și cetățeni turci care și-au stabilit reședința în România după anul 1989 derulând afaceri, creșterea numărului acestora față de recensământul din anul 2011 fiind vizibilă statistic îndeosebi în Capitală și în județul Ilfov. Ea nu a putut însă compensa regresul considerabil din cele două județe care au fost istoric vorbind casa acestei minorități, județele Constanța (recul de 8200 persoane) și Tulcea (regres de 2400 persoane).
Fără alte date în acest stadiu al cunoașterii rezultatelor recensământului, îndeosebi cele asupra structurii pe vârste a etniilor și gradului de îmbătrânire a populației, asupra natalității pe etnii, fără date asupra migrației externe pe etnii, ca și fără cunoașterea structurii etnice a celor 2,5 milioane de locuitori fără Etnie cunoscută ori nedeclarată, identificarea factorilor cauzali și mecanismelor declinului diferențiat rămâne doar un deziderat.
Examinând schimbările survenite în mărimea populației județelor la cele trei etnii principale, cu acoperire în toate județele, față de recensământul anterior, în figura 3, scăderile domină net la toate cele trei etnii și îndeosebi la Români și Maghiari.
În județul Ilfov s-a înregistrat o spectaculoasă creștere a Românilor, de 26 la sută în numai 10 ani, continuând dezvoltări mai vechi și care probabil vor continua, expansiunea imobiliară în județ fiind în plină desfășurare iar populația Capitalei oferind un potențial considerabil de (doar) locuire în comunele și orașele din jur. O creștere minimă s-a înregistrat doar în județul Bistrița-Năsăud, de numai 308(!) locuitori de Etnie română. Capitala a pierdut aproape un sfert din populația rezidentă (23 la sută), urmând județele Caraș-Severin – cu 20, Mehedinți - 19, Teleorman, Hunedoara și Brăila - 18 la sută. În figura 3 poate fi evaluat întregul proces de scădere a locuitorilor Români în cei 10 ani.
În cazul Capitalei și al județului Ilfov o precizare se impune. Populația rezidentă a crescut cu aproape 40 la sută în județul Ilfov față de recensământul anterior. Explozia imobiliară, în proximitatea Capitalei, a însemnat și înseamnă locuirea în județ a unui număr foarte mare de bucureșteni, care însă nu și-au abandonat locuințele din București pentru a beneficia de avantajele locului de muncă, ale școlarizării, ale asistenței medicale, ale numeroaselor alte servicii și oportunități. Iată două cifre car pot avea semnificație majoră: față de recensământul din anul 2011 populația rezidentă din județul Ilfov a crescut cu 154 de mii locuitori iar populația Capitalei s-a redus cu 166 mii locuitori.
Și la Maghiari declinul este aproape general, inclusiv în județele cu reprezentare foarte importantă și importantă a etniei - Harghita, Covasna, Satu Mare, Mureș, Bihor, Sălaj. Regres de peste 50 la sută poate fi semnalat în 8 județe din sudul țării: Caraș-Severin, Dâmbovița, Prahova, Dolj, Argeș, Călărași (60 la sută), Vâlcea (62) și Mehedinți (65 la sută). Sunt evidențiate în grafic cele 5 județe în care numărul Maghiarilor a fost în progres (Ilfov, Neamț, Ialomița, Teleorman și Bacău), cu indicarea numărului de persoane la recensămintele din anii 2011 și 2021.
Scăderile predomină dar tabloul se diferențiază în bună măsură la Romi. Creșteri ale numărului au avut loc în nu mai puțin de 16 județe, răspândite în toate regiunile țării. Nu putem ști dacă aceste creșteri, unele spectaculoase, au origini în organizare mai eficientă a recenzării în unele județe și comunități, în contribuția organizațiilor politice și culturale ale minorității, interes mai mare al populației în recenzare. Se constată o creștere spectaculoasă de aproape 27 la sută a numărului de Romi în județul Brașov dar și valori de 15-19 la sută în județele Vâlcea, Mehedinți, Tulcea, Teleorman și Covasna. Scăderi spectaculoase au avut loc în Capitală-55 la sută și în județele Ilfov-41, Dâmbpvița-31, Sibiu-29, Hunedoara și Caraș-Severin -27 la sută. Și creșterile și scăderile au posibile origini în ipotezele deja menționate. Reține atenția reculul minor de la județul Mureș, recul care nu a afectat însă poziția de județ cu cea mai ridicată proporție a Romilor în populația rezidentă – 9 la sută.
- Câteva aprecieri finale
Cu acest articol se încheie seria celor 10 articole dedicate Recensământului 2021, din martie 2022 în martie 2023. Marea operațiune statistică națională avea o importanță de excepție în contextul transpunerii în viață a ambițioaselor proiecte de dezvoltare economică și socială a țării din Programul Național de Redresare și Reziliență. Rezultatele recensământului, îndeosebi cele finale așteptate în lunile care vin, cuprind informații esențiale asupra potențialului uman al țării la nivel de localități, județe, regiuni, întreaga țară și asupra condițiilor de locuit ale populației, componentă majoră a standardului de viață în România la acest început de deceniu. Rezultatele recensământului sunt oglindă fidelă a ceea ce are bun și mai puțin bun țara în cea mai importantă bogăție a ei – populația. Rămâne ca guvernanții, administrațiile locale și centrale să folosească rezultatele cu responsabilitate, viziune prospectivă pe care o reclamă PNRR și, mai ales, competență.
Recensământul 2021 devine istorie. A fost o operațiune dificilă, în context influențat de Pandemie, într-o societate divizată, cu violente și iresponsabile porniri anti-recensământ, populație dezorientă și potrivnică și ea în proporție semnificativă recensământului în Capitală și în marile orașe. Cele 8,9 milioane de locuitori care s-au autorecenzat au salvat însă efectuarea recensământului privit în ansamblul său.
Voi relua, în final, în formă modificată, concluzia dintr-un articol anterior: ținând cont de pericolele care îl pândeau și de mersul înregistrării cu recenzor în Capitală și în marile orașe, lucrul cel mai important la acest recensământ este că a avut loc. Nici un recensământ nu este perfect. Cel din anul 2031 ar trebui să fie mai bun, experiența autorecenzării, eliminarea neajunsurilor din platforma de înregistrare, noile tehnologii de culegere și transmitere a informațiilor și un nivel superior de competențe în folosirea instrumentelor de recenzare constituind premise pentru acest deziderat.Citeste intregul articol si comenteaza pe Contributors.ro
