Actori din Italia, Anglia, Franța, Canada, SUA și România s-au lăsat convinși de scenariul a cărui idee inițială aflăm că i-ar fi aparținut lui Dan Chișu, scenariu definitivat de Tim John și de Andreea Georgescu și de regizoarea Cristina Jacob (al cărui nume a mai figurat și pe genericele filmelor Oh, Ramona!, Selfie 69 și Poveste de dragoste) și și-au reunit eforturile spre a turna, în timp de pandemie, The Perfect Escape. Film despre care am aflat din materialele publicitare că ar conține love, sex și ritmuri psihedelice.
Văzându-l, m-am convins cu ochii proprii că le conține, însă cu un exasperant simț al măsurii și cu multe, foarte multe minute în care nu se întâmplă, de fapt, nimic. Spectatorii fiind lăsați să admire în voie munții acoperiți de zăpadă. Să admire și să suspine. Aceasta poate și din cauza faptului că filmările s-au realizat în timp de pandemie când am fost obligați să stăm în case, deși mai ningea pe alocuri, dar și fiindcă unul dintre personaje este obsesiv preocupat de salvarea naturii. Care trebuie păzită de tot felul de agresiuni venite din partea oamenilor. Chiar cu prețul de a le deveni unora profund antipatic.
Povestea din The Perfect Escape (dau titlul în engleză fiindcă replicile sunt rostite în limba lui Shakespeare) se petrece cândva, în ultimele zile ale perioadei sfârșitului de an. Patru cupluri, mai mult sau mai puțin tradiționale, își consumă vreo 48 de ore, inclusiv Revelionul, izolate, din motive meteorologice, într-un fel de mini-hotel sau pensiune în care se întâmplă multe. Așa cum se întâmplă în mai toate romanele, filmele și piesele de teatru ce utilizează atât de generosul topos al spațiului închis.
Unii dintre protagoniști se împacă, își iartă infidelitățile, realizează că se și iubesc, se și plac, alții își descoperă adevărata dragoste, o a treia categorie face sex nebun, punând la grele cazne patul și pe cei ce se ascund sub el. După ce o bună bucată de vreme nu se pot desprinde nici de laptop, nici de telefonul mobil, aceasta în pofida faptului că nu beneficiază de binefacerile internetului, personajele acceptă să se angreneze în variate jocuri de societate care vor culmina cu un fel de Noapte a Walpurgiei. Când respectiva noapte ajunge la sfârșit, totul se încheie fără probleme deoarece nu se comite nici o crimă. Așa că nu e nevoie să fie așteptat nici un personaj care să semene cu acelea ale lui Georges Simenon, Agatha Christie, Rodica Ojog- Brașoveanu ori Horia Tecuceanu. În momentele de final auzim un foarte frumos cântec compus de Andrei Tudor. Cântat mai întâi de cel numit Sebastian, apoi de toți protagoniștii. Încă o dovadă că avea dreptate Beaumarchais atunci când susținea că Tout finit par des chansons. În The Perfect Escape nu cade nici o Bastilie. De altminteri, e multă muzică în filmul în a cărui coloană sonoră compozițiile cu totul remarcabile ale lui Andrei Tudor se amestecă cu superbe pasaje de muzică clasică.
Actorii din The Perfect Escapesunt asemenea filmului. Poate cu o clasă sau două peste scenariu și regie. Nu sunt nici răi, nici buni.
