Structura populației după starea civilă se referă la cele 100 de generații care compun populația rezidentă a țării la data recensământului (sunt mai multe dar ne oprim, convențional, la 100). Starea civilă înregistrată la recensăminte este cea legală. Datele finale ale recensământului ne vor oferi și numărul locuitorilor aflați în uniune consensuală după diferite caracteristici și vom putea cunoaște amploarea unui fenomen cu expansiune masivă în populațiile europene (la recensământul din anul 2011 datele publicate se referă la femei de 15 ani și peste care trăiesc în uniune consensuală; erau 372 de mii).
Cunoașterea structurii întregii populații a țării după starea civilă are nu numai importanță demografică, ci și socială, economică și de altă natură prin multiple implicații pe care le are în viața societății.
Tabloul pe care ni-l prezintă recensământul asupra acestei structuri demografice a populației este rezultatul evoluției de lungă durată în timp a unor fenomene demografice, economice, sociale și culturale, a atitudinii față de instituția căsătoriei legal constituite și uniunile consensuale, față de destrămarea căsătoriei prin divorțat, a influenței doctrinelor religioase față de căsătorie, divorț (întreruperea sarcinii). Unii dintre factori sunt predominat sociologici, psihologici, economici, în cazul căsătoriei, divorțului, migrației și, într-o anumită măsură, în cazul amânării căsătoriei și celibatului, în timp ce mortalitatea are determinări biologice (și economică, socială, culturală și medicală doar ca nivel și structura a deceselor pe cauze de deces). Oscilații mari și de durată ale natalității, cazul reculului de după anul 1989, afectează dimensiunea populației tinere, necăsătorită în cea mai mare parte. Cele două războaie mondiale au dus la creșterea populației feminine văduve cu efecte pe termen lung prin mortalitate excesiv de ridicată a bărbaților Migrația la vârstele tinere și adulte, dacă este selectivă în raport cu starea civilă, cazul emigrației din anii 1990 și prima parte a anilor 2000-2010 în care persoanele tinere și adulte necăsătorite aveau proporții consistente, poate reduce proporția populației necăsătorite în populația rezidentă după cum emigrația de după anul 2010 compusă în bună parte din doar unul dintre soți a favorizat divorțul. Datele recensământului din anul 2021 poartă astfel de amprente. De aceea, privirea comparativă este bine să fie distinctă la bărbați și la femei. Nu va fi abordată cu prioritate populația necăsătorită și căsătorită, stări la care se află majoritatea populației, modelate ca dimensiune și proporție de factori amintiți, și ne vom opri cu precădere la stările DIVORȚAT și VĂDUV la care sunt variații importante și pe vârste și pe sexe. Aceste variații însemnă ecou structural la celelalte două stări civile.
Populația divorțată
Populația divorțată deține o proporție de 7 la sută la bărbați și 8 la sută la femei, la astfel de valori relativ mici diferența putând fi apreciata drept moderată. Proporțiile sunt prezente pe județe și la bărbați și la femei în figura 1, Capitala dominând ierarhia cu valori de 14 și 16 la sută, la bărbați și la femei. Se plasează cu valori de 11-8 la sută la ambele genuri județele Timiș, Cluj, Brașov, Sibiu, Ilfov, Constanța, Hunedoara. Câteva alte județe au 8 la sută doar la femei. Valorile cele mai mici, de 4 la sută la ambele genuri , le găsim în județele Giurgiu, Călărași, Ialomița și se adaugă la femei Teleorman. În apropiere se află alte județe îndeosebi din regiunea din Nord-Est și cele 3 regiuni din Sud. Este dificil de găsit criterii singulare de plasare a județelor în clasament dar pentru unele intre ele explicațiile pot fi identificate. Județele cu valorile cele mai ridicate sunt județe mai dezvoltate economic, având centre universitare importante, mai urbanizate (și cu orașe mari), o proporție mai mare a populației tinere, acolo unde se fac și se desfac căsătoriile.
Există o corelație între proporția populației tinere (20-34 ani) și proporția populației divorțate, o proporție mai ridicată la primul indicator ducând motivat la o proporție similară a divorțialității, vizibilă mai ales în Capitala și în județele Timiș, Cluj, Sibiu, Ilfov. O corelație inversă poate fi găsită în județele Teleorman, Ialomița, Giurgiu, Buzău, Călărași. Se poate adăuga structura populației după nivelul de educație, componentă a gradului general de dezvoltare în profil teritorial și corelația este investigată în articol pentru semnificația ei particulară. Valorile moderat superioare ale proporției femeilor divorțate din partea superioară a figurii ar putea indica un proces de recăsătorire mai puțin intens după divorț, probabil la femeile divorțate având copii. Proporțiile mici ale populației divorțate din regiunea Nord-Est și cele trei regiuni din Sud au origini în factorii deja menționați și se poate adăuga emigrarea populației tinere spre regiunea București-Ilfov și cele trei regiuni din Transilvania. Migrația externă a avut aceleași efecte. În câteva cazuri, în județele Bistrița-Năsăud și Suceava, proporția mică poate fi pusă pe seama apartenenței la anumite confesiunii religioase (peste 8 la sută din populația rezidentă în cele două județe au declarat religia Penticostală (Cultul Creștin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică). Pot fi regăsite una sau alta dintre corelațiile menționate în județe mai dezvoltate și mai puțin dezvoltate.Citeste intregul articol si comenteaza pe contributors.ro
