Cea mai recentă carte publicată de istoricul Armand Goșu- Putin, obsesia Imperiului (Editura Polirom, Iași, 2022- a fost lansată pe piață în primele zile ale lunii noiembrie. Volumul antologhează articolele scrise de autor în perioada 2006-2022. Apărute în săptămânalul 22 și pe contributors.ro.
Fără îndoială la ora actuală Armand Goșu este cel mai calificat analist a ceea ce se întâmplă în Rusia și în întreg spațiul ex-sovietic, al relațiilor Rusiei cu Vestul ca și cu țările odinioară parte a URSS. Îndeosebi Turkmenistan, Kazahtan, Georgia, Armenia, Belarus. Armand Goșu este un bun cunoscător de limba rusă, așa că are acces direct la presa de la Moscova. Lucrul acesta însemnând că nu depinde de ceea ce se scrie pe toate aceste teme în limba engleză. Unde mai pui că a beneficiat de câteva stagii de documentare în Rusia, iar sovietologia și rusistica reprezintă specializarea lui academică.
2006 -2022 înseamnă intervalul ce cuprinde măcar o parte din primele două mandate de președinte ale lui Putin. Și vremea în care acesta a fost premier, iar Dmitri Medvedev președinte. Ca și evenimentele consumate după ce, prin modificarea în interes propriu a Constituției, Vladimir Vladmirovici a revenit la Kremlin. Loc în care se află și astăzi, nimeni neputând deocamdată să spună cu exactitate pentru cât timp de aici încolo.
Așa cum era firesc, între 2006 și 2022, Armand Goșu a scris în repetate rânduri despre sinusoida relațiilor ruso-ucrainiene. A comentat și analizat evenimentele din perioada în care Putin vorbea cu teatrală emoție despre “poporul frate ucrainean” pe care era mai mult decât firesc ca Rusia să îl ajute, livrându-i la costuri mult sub prețul pieței gaz, și ceea ce s-a întâmplat după ce ucainienii nu l-au votat la alegerile prezidențiale pe Viktor Ianukovici, candidatul susținut de Rusia, preferându-l pe pro-occidentalul Viktor Iuscenko. Dejucând în acest fel planurile prin care Moscova intenționa să își exercite pe mai departe controlul asupra Kievului. Armand Gosu s-a aplecat în analizele sale și de ocuparea prin forță a Crimeei, și de felul în care Ucraina a devenit “sacul de box al Rusiei”, a urmărit evoluția meciului ruso-ucrainian între 2012 și februarie 2022, și ceea ce s-a întâmplat după. Ultima secvență a cărții se cheamă Ucraina. De la cearta pe conducta de conducta de gaz la războiul cu Rusia. Ultimul comentariu din sus-menționata secvență se cheamă Contraofensiva ucraineană. Putin își îngroapă Imperiul și a apărut în revista 22 la data de 20 septembrie 2022. Comentariul se încheie cu următoarea frază: “Putin și-a aruncat țara cu cel puțin două decenii înapoi. Rusia de astăzi nu mai aparține lumii civilizate. Poate că asta era operațiunea specială proiectată de președintele rus: să distrugă Rusia. Dacă acesta a fost planul lui îneamnă că a reușit. ”.
Putin, obsesia Imperiului dispune și de un Cuvânt înainte, datat 16 octombrie 2022. Adică redactat înainte cu aproape o lună ca Putin să trebuiască să înghită marea umilință a retragerii de la Herson. Care ar putea, în opinia multor analiști, să reprezinte semnalul că zilele lui Putin la Kremlin sunt numărate. În acest Cuvânt înainte, Armand Goșu atrage atenția asupra imensei distanțe dintre acel Putin care, odată ajuns la putere, visa și chiar promitea cu voce tare refacerea Imperiului și Vladimir Vladimirovici care, după cum se prezintă lucrurile astăzi, ar avea toate șansele să fie numit în viitoarele cărți de istorie groparul Rusiei.
Or, tocmai acest traiect îl redesenează cu maximă atenție și riguros documentat cartea lui Armand Goșu. O face, precizând și argumentând la ce fel de imperiu visa Putin. Da, e adevărat, Vladimir Vladimirovici a spus odată că destrămarea Uniunii Sovietice a însemnat cel mai mare dezastru istoric al secolului al XX lea. Nu l-a iertat niciodată pentru asta pe Mihail Sergheevici Gorbaciov și lucrul acesta a putut fi observat cu ochiul liber în conduita lui cu ocazia decesului ultimului președinte sovietic. Putin nu și-a dorit însă niciodată să refacă imperiul sovietic. Nu a intenționat să fie nici un nou Lenin, nici un alt Stalin, nici un alter-ego al lui Brejnev. Imperiul la a cărui refacere a trudit Putin, foarte adesea păcălind Occidentul care, într-o vreme, l-a creditat a fi un lider politic mustind de bune intenții, a fost cel din vremea țarilor. A se vedea în acest sens secvența Rusia și Vestul. Vremea revanșei. Firește, a urmat și dezvrăjirea. Una cum nu se poate mai dramatică.
