Astăzi, domnul Mihai Șora împlinește 106 ani. Grație Domniei Sale, am înțeles ca a te opune extremei drepte fundamentalistă, adeseori clericalistă, xenofobă, fascistoidă, alergică la alteritate, fixată pe convențiile, emoțiile, aversiunile si superstițiile unor timpuri apuse, obsedată de puritatea neamului, de protejarea gliei strămoșești, a frontierelor pasămite amenințate de năvala "alogenilor", nu te face om de stânga, ci de centru. Faptul că te opui stângii radicale, colectivistă, fals egalitaristă, maniacal ostilă economiei de piață, antisemită sub masca "anti sionismului", dispusă să exonereze si să actualizeze liberticida "ipoteză comunistă", nu te face om de dreapta, ci de centru.
Asemenea unor Boris Souvarine, Panait Istrati, François Furet, Arthur Koestler, Tibor Déry, Edgar Morin, Ágnes Heller, Annie Kriegel, Aleksander Wat sau Leszek Kołakowski, domnul Mihai Șora ilustrează, cu o superbă noblețe, tradiția apostaziei, a acelei iluminări care i-a făcut pe atâția intelectuali din veacul douăzeci să-și depășească limitările doctrinare și să pășească demn în imperiul adevărului.
În cultura românească de astăzi, domnul Mihai Șora este simbolul și încarnarea eticii responsabilității. L-am vizitat in biroul său de la MInisterul Educației la începutul lunii martie 1990. L-am întrebat care este, in viziunea sa, slăbiciunea cea mare a democrației in curs de constituire in România. Răspunsul sau de-atunci este încă valabil: "Absența unei viziuni comune despre binele public".
Am invatat de la domnul Mihai Șora ce inseamna modestia epistemica, refuzul posturii oraculare, a profetismelor apodictice. A fost ținta unor atacuri imunde. A rezistat cu demnă verticalitate. Am invatat de la Domnia Sa ca nu merită sa te cobori la josnicul nivel al unor pigmei ignari, netrebnici si aroganti. Am invatat semnificațiile reale ale verbelor a reflecta, a protesta si a rezista.
Vezi intregul articol pe Contributors.ro
