Energia este o marfă sau un monopol natural al statului?
Creșterea nejustificată a prețului energiei ce duce la pauperizarea cetățenilor a aprins coaliția de guvernare.
Ceea ce ne înspăimântă este faptul că nici unul dintre cele două partide de la putere nu apelează la ideologia pe care o proclamă și că ceea ce ar trebui să fie o piață cu adevarat liberă este dusă în derizoriu. Exemplul concludent este declarația domnului Marcel Ciolacu de acum câteva zile: „Am văzut că această liberalizare, să nu îi mai spun tâmpită, haotică, cum spune BNR-ul, a dus de fapt la inventarea din nou a băieților deștepți din energie."
Ideologia social democrată susține că energia trebuie să fie un monopol natural al statului prin care ar regla economia. Avem exemplul concludent Franța, unde o companie a statului produce, transportă, distribuie și vinde (furnizează) energia electrică.
Ideologia (neo)liberală susține că energia este o marfă care trebuie tranzacționată. Înspăimântător este faptul ca promotorii "pieței libere" habar nu au de ceea ce înseamnă o bursă, locul unde se întâlnește cererea cu oferta pentru a determina prețul real al mărfii tranzacționate.
Am explicat de nenumărate ori că ceea ce numim noi "piață liberalizată" (sau burse) nu sunt altceva decât niște butaforii unde acționeaza companiile de stat ce dețin aproape 80% din producția de energie electrica, iar piața de gaze înseamnă doar doi producători monopoliști (OMV și Romgaz), alături de niște șmecheri, "gulerele albe din energie", care nu au alt scop decât cel al profitului. "Țară mică, câteva mese!" Statul vrea cât mai mulți bani și ca urmare își numește la conducerea companiilor fel de fel de cetățeni care nu au habar de energie dar care fac tot posibilul de a băga în buget sume imense de bani. Recompensa este mare: niște salarii nemeritate, despre care se spune că ar fi dijmuite de cei care au facilitat numirile. Când ști că ești un impostor în industria energetică taci din gură, ori pentru că nu pricepi ce se întâmplă, ori pentru că nu vrei să renunți la acea jumătate de salariu imens, care oricum e mai mare decât remunerația pe care ai merita-o în postul umil de unde provi. Pentru "șmecherii din energie" lucrurile sunt simple: legislația este făcută de ei și în avantajul lor, pun oamenii lor în posturile de unde își extrag informația și pot influența legislația și decizia pentru a-și maximiza profiturile. Avem o mulțime de exemple despre care presa a scris dar nici un decident nu a luat nici o măsură. Cleptocrație fără frontiere și corupție strategică! (vă rog citiți articolul de aici)
În ultimile săptămâni am luat toate firmele acreditate ca furnizori de către ANRE și am scos de pe site-ul Ministerului de Finanțe datele raportate: 147 de companii cu cifrele de afaceri și profiturile pe ultimii cinci ani.
La o primă vedere: în anul trecut (2021) cifra de afaceri a industriei energetice romanesti a crescut de la 52,1 miliarde de lei la peste 90 miliarde, profiturile au crescut de la 5,6 miliarde de lei la 8,2 miliarde. Se pare ca pentru anul 2022 totul se va tripla. De anul trecut din martie a început să se manifeste criza energetică în România, cu mult înainte de orice manipulare a piețelor europene de energie cu sursa Kremlin. Trebuie repetat: criza energetică românească nu este o criză generată de Federația Rusă, ci de prostia, incompetența, lăcomia și trădarea decidentilor. (În articolele viitoare voi încerca să analizez datele despre care vă spuneam că le-am colectat mai sus.)
Prima concluzie: trebuie generată în Europa o discuție serioasă care să dezbată dacă energia este un serviciu general de utilitate publică ceea ce ar însemna un monopol al statului sau o este o marfă tranzacționabilă! Să nu uităm totuși că în secolul trecut majoritatea țărilor europene aveau o organizare monopolistă de stat a industriilor energetice.La această discuție trebuie invitați mulți specialiști din diverite domenii pentru a stabili dacă din punct de vedere tehnic vom putea stoca această marfă, astfel încât să nu mai fie satisfăcută condiția ca producția să fie egală cu consumul. Vrem sau nu vrem, industria energetică rămâne o industrie de rețea care generează costuri fixe mari. Tehnologiile au evoluat și evoluează, deci trebuie ca specialiștii să ne spună cum va arăta în viitorii ani industria energetică.
Deciziile din ultimile luni au fost proaste!
Schemele de plafonare și compensare adoptate de guvern sunt puse la îndoială de Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie care dă de înțeles că este posibil ca guvernul să nu aibă atâția bani pentru compensări: "Actuala rectificare bugetară nu include sumele necesare pentru acoperirea plafoanelor de preț asumate de statul român pentru perioada aprilie – decembrie 2022 și expune la un risc major capacitatea de a mai funcționa a întregului sector energetic." Nu credem că este adevărat, dacă ne uităm la profiturile producătorilor de anul trecut, când doar două luni a funcționat o schemă de plafonare și compensare asemănătoare: Romgazul – 2 miliarde de lei, Hidroelectrica – 3 miliarde lei, Nuclearelectrica – 1 miliard lei. Zilele trecute AFER a revenit cu calculul că statul va câștiga 43 de miliarde de lei din aceste creșteri de preț.
O analiză pentru piața de gaze a fost făcută de profesorul Dumitru Chisăliță arată că plafonarea a determinat o creștere a prețului de achizitie a energiei de 5,85 ori mai mare și o creștere a costului de furnizare, a costurilor cu piețele și a profit de 324 de ori mai mari.
Să facem un studiu de caz și pentru ”piața” de energie electrică:
Tranzacții se fac pe OPCOM, Bursa Română de Mărfuri și pe Sistemul Electronic de Achizitii Publice (SEAP). SEAP-ul este folosit în special de UAT-uri și companiile de stat. Dacă de pe OPCOM putem afla volumele tranzacționate, din raportul pe 2021, pentru BRM și e-licitatie.ro (SEAP) nu avem posibilitatea de a afla care au fost volumele tranzacționate în 2021. O estimare a specialiștilor spune că OPCOM-ul deține 60% din cantitățile tranzacționate.
Anul trecut în România s-au produs 60,109 TWh. Soldul import – export este de 2,1 TWh. Pe OPCOM s-au tranzacționat 63.447 TWh după cum urmează:
