Analiza bibliometrică este un tip de analiză statistică a publicațiilor academice, fie ele articole, capitole de cărți sau lucrări de conferințe. În general, acest tip de analiză este util întrucât expune modul în care se desfășoară anumite trenduri referitoare la diferite teme de cercetare. De pildă, am efectuat o analiză mai amplă referitoare la modul în care a evoluat interesul cercetătorilor din științele sociale în legătură cu implicațiile politice ale platformelor de social media, în perioada 2012-2021. Acest interval de un deceniu a fost ales luând în calcul unele evenimente politice de anvergură din ultimii ani; evenimente care au constituit puncte centrale de interes pentru cercetătorii din sfera politică: victoria lui Donald Trump la alegerile prezidențiale de la sfârșitul lui 2016, dar și Brexitul care a avut loc în același an. Practic, punctul central de plecare în această analiză a fost acela de a împărți articolele academice rezultate în două intervale temporale egale: 2012-2016 și 2017-2021. Această împărțire nu este aleatorie, ci își propune să monitorizeze în ce măsură impactul acestor evenimente politice precum cele menționate anterior se reflectă în felul în care a evoluat discursul academic referitor la social media.
Ce relevanță au astfel de evenimente politice într-o analiză bibliometrică referitoare la social media? Rațiunile sunt destul de coerente în acest sens: o bună parte dintre studiile în acest domeniu argumentează că, fără impactul avut de platforme precum Facebook sau Twitter, șansele ca aceste evenimente politice să fi avut loc sunt diminuate considerabil. Nu întâmplător, un citat dintr-un astfel de studiu este: “Ceea ce FDR a fost pentru radio și JFK pentru televiziune, Trump a fost pentru Twitter” [1, traducere proprie]. Desigur, pentru a cuceri o anumită audiență, este esențială înțelegerea mecanismelor în baza cărora funcționează diferitele mijloace media. Astfel, dată fiind restricția de 280 de caractere pe care le poate avea un tweet publicat pe Twitter, devine cert că mesajele trebuie să captiveze publicul prin diferite modalități concrete. De pildă, nu puțini au observat caracterul simplu, impulsiv și necivilizat al tweeturilor scrise de Donald Trump pe Twitter; tweeturi care cel mai adesea blamau o anumită persoană/ grup de persoane și care atrăgeau cele mai active participări din partea audienței [2]. Raționamentul din spatele unei astfel de strategii nu este foarte greu de înțeles, dat fiind faptul că aceste conținuturi cu trimiteri succesive la emoții – desigur, cel mai adesea la furie – determină distribuiri mai frecvente ale conținuturilor respective [3].
Pentru recenta analiză bibliometrică, am folosit baza de date Scopus pentru a selecta articolele relevante acestei analize. În analiză au fost păstrate articolele care conțin în titlu, în abstract sau în rândul cuvintelor-cheie [4] fie “Twitter”, fie “Facebook”, alături de unul dintre cuvintele “politics” sau “political”. În urma aplicării sintaxei menționate anterior, a rezultat un număr total de 3389 de articole publicate în intervalul ianuarie 2012 – noiembrie 2021. Dintre acestea, 969 au fost publicate în intervalul 2012-2016, și 2420 în intervalul 2017-2021. În graficul de mai jos se poate observa evoluția numărului de articole științifice de la an la an, comparând totodată între articolele referitoare la Facebook și cele referitoare la Twitter.
Așa cum se poate vedea, nu numai că numărul unor astfel de publicații academice referitoare la social media crește de la an la an, însă conștientizarea laturii din ce în ce mai politice a unor astfel de platforme este cu siguranță în acord cu evenimentele recente. Pentru a oferi doar unele exemple referitoare la frecvențe, numărul articolelor referitoare la Twitter era de 122 în anul 2015, urmând ca acest număr să ajungă la 177 în 2016, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 45%. Desigur, evenimentele din anul 2020, care au culminat cu pandemia de COVID-19 și cu modul în care a fost exploatată politic, au dus și ele la o creștere cu 38% a numărului articolelor referitoare la Facebook (265 în anul 2020, față de 192 în anul 2019) și o creștere cu 52% a numărului de articole referitoare la Twitter (359 în 2020, față de 236 în 2019).
O astfel de creștere a interesului academic față de rolul politic al platformelor de social media se observă cu precădere în evoluția clusterelor de cuvinte de-a lungul timpului. Efectuând ceea ce în literatura de specialitate se numește “longitudinal co-word analysis”, scopul central al analizei este acela de a vedea cum au evoluat peisajele academice referitoare la social media și, mai precis, dacă există diferențe notabile între intervalele 2012-2016 și 2017-2021. În cadrul celor două hărți de cuvinte disponibile mai jos, trebuie făcute unele precizări de ordin tehnic: mărimea chenarelor în care apar anumite cuvinte ilustrează centralitatea acestor cuvinte. Această centralitate se reflectă cu precădere în numărul de ocurențe al acelor cuvinte. De asemenea, culoarea unui anumit chenar indică clusterul din care face parte, adică grupul de cuvinte cu care formează cele mai comune legături.Citeste intregul articol si comenteaza pe Contributors.ro
