Am scris acum un an și jumătate despre stupiditatea decidenților în problema utopiei proiectelor eoliene offshore. Dumnealor iar încălzesc această ciorbă scumpă. Atunci am invocat nerentabilitatea acestor proiecte având concluziile articolelor academice care tratează această problemă. Acum doi ani investiția pentru capacitatea de 1 MW în eolianul offshore era de 2 milioane de euro. Astăzi este sigur mult mai mare. Problema este că vântul bate când vrea el, energia aceasta neconferind securitate și are un randament (numit factor de capacitate) sub 35%.

Cosmin Gabriel Pacuraru Foto: Arhiva personala

Tot de la decident aflăm că banii din fondul de modernizare se duc ... tot pe fantasmagorii regenerabile. 1,4 miliarde euro. Eu știam că în criză se iau măsuri pentru asigurarea unei oarecare securități. Nimeni nu mai vorbește despre investitiile în capacități noi pe gaz, cu toate că România mai are rezerve de gaz pentru a produce energie electrică și că de fapt oricât ar fi de scump certificatul de CO2, capacitățile pe gaz sunt cele mai ieftine capacități securitare. Să nu uităm că media curentă de import de energie electrică este la 1000 MWh, tocmai pentru că nu avem capacități securitare care să asigure consumul, politicile din ultimii ani fiind către încurajarea regenerabilelor. Acesta este principalul motiv pentru care s-a scumpit energia electrică. ... Apoi urmează șantajul rusesc și începerea războiului din Ucraina.

Deci în loc să investim în capacități securitare serioase, cântăm veseli "Blowin' in the wind".

Cum arunci pe fereastră banii

60 de milioane de euro este valoarea de lichidare a termocentralei de la Mintia Deva. Cică există și o valoare de piață: 100 milioane de euro.

Pe BRM se vinde fierul vechi cam la 50 euro / tona. Asta înseamnă că dacă s-ar vinde la fier vechi toată termocentrala s-ar câștiga de câteva ori mai mult. Pământul de sub Mintia nu știu cât face, dar sunt convins că sunt deja câteva zeci de milioane de euro. Ceea ce valorează însă este altceva: rețeaua de aducțiune de apa din Mureș, accesul la infrastructura Transelectrica și accesul la infrastructura Transgaz. Adică smecherul care va cumpăra Mintia Deva nu va mai cheltui pe transformatoare, stalpi, ... adica pe echipamentele care îți permit sa injectezi putere în rețeaua de transport. Smecherul nu va mai cheltui pentru aducerea gazului sau apei.

Am scris despre CEO acum un an. Atunci era în stare să producă doar 210 MWh. Între timp Mintia a fost închisă, un important nene de afaceri a făcut o vizită pe platformă ca să vadă ce va cumpăra și probabil cu ajutorul firmei care se ocupa de lichidare ar scoate un preț bun. Problema este că au dispărut 210 MW din sistem, care astăzi în sărăcia energetică în care ne aflăm erau buni și chiar profitabili. Au disparut prin pixul unui alt nene care nu pricepe cum e cu sistemul energetic, cu importurile, cu geopolitica energiei, cu agresiunea economică a Federației Ruse asupra României dusă de câteva decenii.

Alba – Neagra cu gazele grecești!

Grecii nu au gaze! Au însă posibilitatea de a construi terminale care să preia din tancurile cu gaz natural lichefiat, să delichefieze gazul și să-l injecteze în conducte. Romgazul nostru care era acționar într-o astfel de companie, împreună cu firma de stat greacă și firma de stat bulgară, s-a retras acum un an din proiectul de la Alexandrouplolis. Retragerea a fost făcuta din acelasi pix de care ziceam mai sus. Acum ne rugăm cu cerul și cu pământul să ne bage și pe noi în seamă grecii și bulgarii. Problema este că nu prea sunt conducte cu gaz ne-rusesc care să lege Grecia de Bulgaria, care trebuie traversata pentru a ajunge în România.

Necesarul anual de consum al Bulgariei este de 3,1 miliarde mc / an. (transformați aici picioare cubice în mc) Între Grecia și Bulgaria trebuia să existe un interconector, de doar 3 miliarde mc / an. Trebuia deoarece ICGB a fost inițiat acum 11 ani. (o scurtă istorie găsiți aici) Având în vedere că în original conducta trebuia să aducă gazele tocmai din Ajerbaijan prin TANAP, adică era proiectate pentru a satisface alte cerințe de aprovizionare, acum va fi legată la terminalul de LNG din Alexanroupolis. Mai există o conexiune între cele două țări care trece prin Kulata, acesta având capacitatea de transport de 1 miliard mc / an, dar nu este legată la Bulgartransgas ci la sistemul paralel rusesc pe nume Balkan Stream. Citeste continuarea si comenteaza pe Contributors.ro