Cu un pronunțat accent basarabean, o femeie cu doi copii mici se adresa la ferestruica unei case de schimb valutar din zona Pieței Unirii din București, în speranța că va reuși să schimbe cele 1.000 de hrivne pe care le ținea strânse între filele pașaportului. La cel mai favorabil curs valutar, ar fi obținut în jur de 150 de lei, adică vreo 30 de euro.
Persoana de dincolo de geam i-a spus că nu are lei, îndemnând-o să încerce la o altă casă de schimb de prin apropiere sau, mai degrabă, la vreo bancă.
Cine a avut de cumpărat sau de schimbat valută la bănci sau la casele de schimb valutar zilele acestea, a observat că pe tabelul cu cotații valutare al unora dintre acestea a apărut o nouă monedă: hrivna. Moneda ucraineană. Prea puțini dintre noi ne dăm seama cât drum au bătut refugiații din Ucraina, care acum fac alte drumuri, de la o casă de schimb valutar la alta și de la un ghișeu bancar la altul, pentru a putea face rost de câțiva lei contra banilor lor, care par a nu fi de nimeni doriți.
Ajunși pe teritoriul Uniunii Europene, mulți dintre ei duc o adevărată luptă să-și cumpere cele mai de bază produse, deoarece economiile lor în hrivne nu sunt convertibile în cea mai mare parte a Europei, ceea ce înseamnă că rareori ajung să le schimbe la rate rezonabile.
Convertibilitatea limitată a hrivnei, îi lasă pradă comercianților fără scrupule, care le oferă rate de schimb extrem de dezavantajoase.
Trebuie menționat că Uniunea Europeană a activat la începutul lunii martie Directiva pentru Protecție Temporară (TPD), care cuprinde printre altele oferirea unui permis de rezidență pentru întreaga durată a acordării protecției (care poate dura de la un an până la trei ani), accesul la angajare și accesul la locuințe etc, însă, de cele mai multe, chiar dacă beneficiază de această protecție, în primele zile ori chiar săptămâni există bariere precum accesul la servicii de plată, accesul la contul curent, accesul la propriile economii, dacă băncile care au emis cardurile sau unde sunt deținute economiile sunt sub sancțiuni. Astfel, până când refugiații reușesc să-și stabilizeze situația, se bazează majoritar pe sumele deținute în cash, aduse cu ei de la plecarea fortuită din Ucraina.
Ca urmare a problemelor apărute încă din primele zile de conflict cu acceptarea de către bănci și casele de schimb valutar a sumelor de bani pentru a fi convertite în lei sau în euro, România a fost una dintre primele țări care au atras atenția asupra problemei asigurării de lichidități refugiaților pentru banii pe care aceștia doreau să îi schimbe.
Mai mulți factori de decizie ai Băncii Centrale Europene, în principal reprezentanții băncilor centrale din flancul estic al Uniunii Europene i-au cerut șefei BCE, Christine Lagarde, o soluție comună, iar BCE s-a străduit să găsească o facilitate pentru realizarea schimburilor valutare. Situația este îngreunată de starea de război din Ucraina.
În mod normal, Banca Centrală Europeană ar fi deschis o linie swap sau ar fi derulat operațiuni repo direct cu Banca Centrală Ucraineană pentru a facilita conversia
Acestea însă necesită depunerea unor garanții de către Banca Centrală a Ucrainei, lucru pe care aceasta nu este în măsură în momentul de față să-l poată îndeplini. Astfel, deținerile în hrivna ale băncilor comerciale care acceptă această monedă la schimburile valutare devin niște active purtătoare nu doar de risc valutar, ci și de riscuri financiare (pierderea totală).
Este adevărat că, pentru a veni în întâmpinarea nevoilor urgente de lichidități a refugiaților, unele dintre băncile comerciale (dar nu toate), au acceptat să facă schimburi valutare pentru sume limitate, însă inclusiv pentru ele poate deveni o problemă permanentizarea acestei situații și acumularea unor sume însemnate de hrivna în registre, fără a ști când ar putea să le remobilizeze în valute cu circulație largă.
Inclusiv reprezentanți ai societății civile – ONG-urile care s-au implicat în rezolvarea problemelor acestor persoane, printre care și asociațiile de consumatori, trăgând semnale de alarmă, de la începutul lunii martie, cu privire la absența unui mecanism de conversie de încredere pentru cei care se află oricum, în situațiile de vulnerabilitate și precaritate pe care le implică condiția de refugiat de război, precum lipsa unui domiciliu, lipsa unui loc de muncă și a unui venit stabil, iar, uneori, absența actelor, lăsate acasă în graba de a se salva.
Ca urmare a eforturilor depuse încă de la începutul lunii martie de către cei care au conștientizat aceste probleme, factorii cu putere de decizie, precum Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană a lucrat la o facilitate financiară care să permită milioanelor de refugiați ucraineni să-și transforme economiile în valută, pentru a-i ajuta să facă un nou început în Europa în timp ce fug de război acasă.
CE va propune astăzi, 1 aprilie, țărilor UE să instituie scheme de schimb valutar pentru a converti economiile în numerar ale refugiaților ucraineni în moneda națională a respectivului Stat Membru în care se solicită schimbul
Fiecare țară va fi responsabilă pentru crearea propriei scheme naționale, dar toate vor limita suma de numerar pe care o poate converti un refugiat la 10.000 hrivne (echivalentul a aproximativ 300 de euro) la cursul de schimb stabilit de banca centrală ucraineană. Această rată este în prezent de 1 euro pentru 32,6 hrivne. Conversia se va face gratuit. Banca centrală ucraineană va răscumpăra bancnote în mod continuu la același curs de schimb.
Conform Politico, Comisia Europeană va face astăzi o recomandare ambasadorilor UE de a fi instituite astfel de scheme, iar miniștrii de finanțe ai țărilor UE vor discuta propunerea la întâlnirea lor de săptămâna viitoare la Luxemburg.
Se estimează că peste 4 milioane de refugiați au fugit din Ucraina în UE și în țările învecinate de la începutul invaziei ruse, iar numărul crește în fiecare zi. Chiar dacă acum, prioritar este să se găsească soluții pentru nevoile imediate ale persoanelor refugiate care caută siguranță, cazare și mijloace de recuperare după traumele suferite, este foarte important ca aceste persoane să poată să-și continue existența într-un mod decent.
N.Red: Calu Monica este jurist specializat în Dreptul consumatorilor, cu o experiență de mai mult de un deceniu în acest domeniu. Este specializată în protecția drepturilor consumatorilor de servicii financiare, iar domeniile sale de expertiză includ contractele bancare, contractele de asigurări, reglementarea drepturilor consumatorilor de servicii financiare în legislația internă și a Uniunii Europene. Deține, de asemenea, o licență în economie. Este fondatoare și președinte a Asociației Consumers United/Consumatorii Uniți și membră în Banking Stakeholders Group (BSG) la Autoritatea Bancară Europeană (EBA) și în Insurance and Reinsurance Stakeholders Group (IRSG) la Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA), reprezentând consumatorii. Este membru independent în ONG-ul internațional Finance Watch.
22
12
