Oare criza ruso-ucraineană s-a încheiat? Puțin probabil. După o ședință transmisă în direct a Consiliului de Securitate a Federației Ruse în care liderii celor mai importante instituții au fost chemați să comenteze și să decidă dacă sunt pentru sau împotriva independenței republicilor populare Donețk și Lugansk, președintele Vladimir Putin a ținut un lung discurs, despre trecutul mai apropiat sau mai îndepărtat al Ucrainei, pentru a anunța - într-un discurs ținut la ceas de seară - că recunoaște independența celor două republici separatiste.
Întregul discurs dezvoltă ideilor articolului lui Putin din iulie 2021, “Unitatea istorică a rușilor și ucrainenilor”, în care Lenin e de vină pentru trasarea granițelor Ucrainei iar americanii sunt cei care astăzi au pus stăpânire pe Ucraina. Rușii și cei care vorbesc limba rusă sunt discriminați, biserica rusă este supusă persecuției.
Totul este contorsionat în viziunea lui Putin, tot ce face astăzi Rusia este trecut în contul Ucrainei. Abia și-a încheiat discursul, că Putin a și semnat nu doar actul de recunoaștere a celor două republici separatiste dar și tratatele de prietenie, cooperare și ajutor reciproc între Rusia și republicile populare din Donețk și Lugansk. Marți, Duma și Consiliul Federației, camerele superioară și inferioară ale parlamentului din Rusia, sunt chemate să aprobe prin vot aceste documente.
Încă de vineri, 18 februarie, comentatorii constantau că autoritățile rusești au adoptat scenariul georgian. În Osetia de Sud, la 3 august 2008, a început evacuarea populației civile, femeilor, copiilor și bătrânilor, cu autobuzele. În Donbass, în patru zile, au fost evacuate mai mult de 65.000 de persoane. În capitala Osetiei de Sud au fost organizate atentate, explodau cu mult zgomot bombe plasate în automobile sau în clădiri abandonate, erau aruncate în aer conducte. Și totul, fără victime umane. La fel și în Donețk…. numai că acum, a fost evident încă din primul moment că totul este o operațiune pregătită în scopuri de propagandă și manipulare.
Discursurile președinților separatiști din Donețk și Lugansk prin care anunțau evacuarea populației erau înregistrate cu două zile înainte, nu erau rezultatul incidentelor din Donbass din dimineața de 18 februarie. Mașina șefului poliției din Donețk aruncată în aer, prezentată ca un atentat terorist al serviciilor ucrainene, era un fake grosolan. A fost aruncată în aer altă mașină, una veche, pe care au montat plăcuțele mașinii șefului poliției.
Serviciile secrete ale separatiștilor pretindeau că au prins un spion ucrainean care pregătea atentate teroriste, pe care l-au și anchetat și au difuzat fragmente video din anchetă. El era acuzat că a participat la aruncarea în aer a mașinii șefului poliției din Donețk, numai că “atentatul” a avut loc vineri, 18 februrie, iar “agentul ucrainean” a fost arestat și anchetat cu o zi înainte, la 17 februarie.
Alte incidente prezentate de televiziunile din Rusia au fost demontate de analiști. Fie imaginile erau vechi, din 2015, în mai multe situații. În alt caz, o casă era atacată cu arme automate noaptea de serviciile de securitate din Donețk pe motiv că acolo s-ar ascunde agenți ucraineni, pentru ca a doua zi acceași casă să fie prezentată ca fiind atacată cu obuze de armata ucraineană.
Bâlbele penibile ale serviciilor secrete rusești ar fi continuat probabil mai mult însă după trei zile de evacuare forțată din Donbass a zeci de mii de femei, copii și bătrâni, Putin a decis să recunoască independența republicilor populare separatiste Donețk și Lugansk, într-un spectacol cu scene antologice printr-o ședință televizată a Consiliui de Securitate, un fel de Birou Politic extins, de pe vremuri, în care toți încercau să ghicească ce a decis șeful și să-l lingușească.
Încă de vineri, comentatorii au tras concluzia că Putin utilizează elemente din scenariul georgian - august 2008. Acolo, însă, recunoașterea independenței s-a produs după războiul ruso-georgian. Iar aici nici n-a avut loc un război propriu zis, deși trupele sunt masate la graniță încă din noiembrie. Poate pentru că Vladimir Zelenski și liderii occidentali au învățat ceva din evenimentele din vara 2008 și sunt mai precauți, evitând să-i ofere lui Putin vreun pretext ca să invadeze Ucraina.
