În prezent , pot fi identificați cel puțin cinci factori, generați de deciziile luate de guverne în cazul pandemiei de coronavirus, care afectează parcursul economic , și care vor redesena tendințele economice, tehnologice, educative, sociale și de mediu cel puțin pe termen mediu. Unul ar fi redefinirea priorităților în sectorul sănătății publice (în ceea ce privește finanțarea, direcționarea cheltuielilor, respectiv alocarea resurselor umane). Un altul e legat de stoparea/întârzierea/fragmentarea procesului de educație.

Tendințe economico-sociale accelerate de pandemia de coronavirusFoto: Profimedia Images

Alți factori sunt:

• Distanțarea socială (cu efect asupra utilizării în creștere a internetului și mijloacelor de plată digitale, scăderii numărului de locuri de muncă, consumului, sănătății emoționale a publicului);

• Limitarea lanțurilor de producție transfrontaliere (revenirea la asigurarea producției la nivel național pentru anumite produse, respectiv limitarea varietății produselor din anumite materii prime);

• Reziliența, capacitatea de a rămâne în piață, va înlocui căutarea continuă de noi segmente de piață, fără considerarea costurilor sociale, a creșterii eficienței/productivității.

• Politica stocurilor „just in time” va fi înlocuită cu politica stocurilor pentru orice eventualitate - „just in case”.

În plus, companiile se vor confrunta cu o piață a muncii în care, deși șomajul va fi mare, ele nu vor putea să își manifeste, în totalitate, puterea de negociere, pentru că regulile de distanțare socială le vor impune să lucreze cu mai puțini angajați concomitent.

Totodată, salariile nu vor mai putea crește, având în vedere că atât companiile cât și guvernele vor fi nevoite să conducă o politică de austeritate, în care vor fi susținute, cu precădere, investițiile. Pe piața muncii vor avea căutare calificările deja dobândite din experiență sau cele pentru care trainingul poate fi făcut rapid și de la distanță.

Locurile de muncă pentru care era suficientă doar calificarea practică vor avea nevoie de competențe digitale, a căror recunoaștere se va face fie prin intermediul diplomelor obținute în cadrul învățământului clasic, fie prin recalificare la locul de muncă. Aceasta dezvoltare va complica reintegrarea pe piața muncii și procesul de negociere a salariilor. Tinerii aflați în procesul de educație vor avea o înclinație mai mare să își caute un loc de muncă decât să rămână interesați de obținerea, peste câțiva ani, a unei diplome care atestă că au parcurs o programă de instruire.

Lumea se schimbă și economia odată cu ea. Pandemia a fost acceleratorul. La masa rotundă a Programului Națiunilor Unite pentru Mediu dedicată Inițiativei Financiare, Christine Lagarde, menționa că BCE va trebui să abandoneze politica monetară de neutralitate față de piață. Președinta BCE este de părere că eșecul pieței reclamă un răspuns angajat legat de programele de cumpărare de active, care să îndrepte agresiunea asupra mediului și pagubele generate de coronavirus . Această afirmație trebuie înțeleasă prin prisma asocierii atributului băncilor centrale, ca furnizoare de lichidate, cu cel al sectoarelor concurențial și public, ca responsabile pentru solvabilitate.

Depășirea stării de urgență și a închiderii economiilor a realimentat speranța că, mergând înainte cu aceleași politici macroeconomice și cu aceleași sectoare economice finanțate de ajutorul guvernamental sau multilateral (în primul rând dinspre UE), viața va continua pe făgașul cunoscut. Acest mod de gândire reprezintă o capcană! Liderii politici care - (i) folosesc dubla măsură, fiind vehemenți la adresa tehnologiei 5G, în condițiile în care companii din chiar țările lor produc și valorifică aparatură 5G; (ii) se simt adulați de segmente ale unei populații cu o educație incompletă, amăgită de o bunăstare aparentă dată de o creștere economică împinsă de valoarea comerțului cu automobile second hand; (iii) aflați în goana consemnării unui câștig din specula imobiliară; (iv) ignoră faptul că lasă tot mai puține resurse financiare pentru cercetare - trebuie să înțeleagă că lumea a înaintat și că pandemia, cărora îi sunt martori și victime, este declanșatorul unui alt început.

Tendințe în economie

• Pierderile economice cauzate de criza provocată de coronavirus le depășesc pe cele rezultate în urma crizei financiare din 2008, iar circumstanțele actuale fac necesară o prelungire a sprijinului acordat economiei (prin politici fiscale flexibile, cu o grijă sporită acordată sănătății și datoriei tuturor sectoarelor economiei ).

• Economia globală înregistrează o recesiune din cauza șocului generat de pandemia de coronavirus, concomitent asupra ofertei și cererii agregate. Efectul economic, din cauza efectului statistic, este diminuat pe termen scurt. Reluarea activităților economice se face ca trade-off cu creșterea sărăciei, pe măsura oscilației ratei de transmitere a virusului, dar fără certitudinea controlului total al epidemiei pe termen mediu. Locurile de muncă, lanțurile de producție și stocurile au fost afectate de pandemie și nicio țară nu a putut reveni încă la nivelul de activitate de dinainte de criză , așa cum deja o dovedește pierderea locurilor de muncă create după criza financiar-bancară de la sfârșitul primului deceniu al acestui secol, în SUA. FMI apreciază că nici primul an al celui de-al treilea deceniu nu se va înregistra o revenire a PIB mondial la nivelul de dinainte de declanșarea pandemiei și nu există optimism că în structura de până acum a economiei mondiale există forța unei creșteri ca cea precedentă.

• UE este afectată de o scădere a economiei mai mare decât cea din timpul crizei începută în 2007 și întinsă până în 2012. Sunt cel puțin trei factori care complică reluarea activității economice la nivelul blocului comunitar și în zona euro , chiar după ce extinderea virusului va încetini. În primul rând, industriile (exemplu industria auto) care au susținut cererea agregată după criza financiară nu mai pot fi ajutate și acum, deoarece natura cererii se schimbă, ceea ce înseamnă că revenirea activității în industriile care implică lanțuri de producție transeuropene va fi încetinită, chiar dacă au fost industrii care s-au reconvertit către cererea agregată reflectată de nevoile sectorului medical și de susținere a consumului de produse de bază, în perioada de izolare a populației. În al doilea rând, capitalul uman a fost afectat de perioada de stopare a activității, iar reluarea locurilor de muncă nu se va putea face rapid la același nivel. În sfârșit, guvernele sunt angrenate în eforturi financiare, de dimensiuni mult mai mari decât la criza financiară, căci susținerea sectorului medical și a cheltuielilor de protecție socială solicită resurse ridicate și pe o durată lungă, ceea ce lasă, în contrapartidă, puțin spațiu de manevră pentru susținerea cererii agregate.

• Statele membre din estul UE sunt afectate de recesiune atât prin prăbușirea cererii externe (în special cea intracomunitară), cât și a celei interne (din cauza reducerii consumului ca urmare atât a scăderii veniturilor cât și a creșterii șomajului, dar mai ales a amânării cheltuielilor). Creșterea șomajului din perioada de izolare determină scăderea acută a consumului, ceea ce va afecta și mai mult revenirea economică în aceste zone. Chiar dacă guvernele pot apela pe termen scurt la fondurile puse la dispoziție de instrumentele instituțiilor financiare internaționale sau de politicile monetare neortodoxe, cererea efectivă generată de sectorul public se poate concentra pe investiții doar în măsura în care există spațiu pentru renunțarea la alte cheltuieli mai puțin importante, considerând și presiunea pusă de cheltuielile legate de susținerea șomerilor.

• În contextul reanalizării, de către toate statele membre ale UE, a gradului de dependență economică reciprocă, impus de efectul quasi-închiderii granițelor și libertății de mișcare a forței de muncă, Uniunea devine obligată să aleagă rapid forma viitoare de existență (dat fiind că lacunele de pe plan social îi evidențiază limitele funcționării pe baza tratatelor în vigoare). Fără o mutualizare a datoriei publice (ceea ce ar echivala cu pași decisivi către o uniune fiscală), șansele unei Uniuni în Europa sunt sever afectate. Costurile pentru Europa ale pandemiei sunt greu de măsurat pe termen mediu și lung, deoarece perspectiva unui antidot se amână odată cu modificarea genetică a virusului și amplitudinea vârfurilor de depistare a noilor cazuri de persoane afectate. Această temere determină o creștere a numărului susținătorilor unei Europe a cooperării economice, caracterizată de mai multă flexibilitate, în loc de orice adâncire a integrării. Statele central și est-europene afișează o miopie capabilă să stimuleze rupturile, uneori explicată prin înțelesul diferit al noțiunii de „stat de drept” sau camuflând respingerea adoptării monedei unice europene.

• Zona euro face pași concreți în direcția trecerii la un euro digital, în pas cu schimbările din economie, din tehnologie și din obiceiurile sociale. Consiliul Guvernatorilor BCE a decis deja să accelereze transformarea, care să dea naștere unei monede digitale complementare mijloacelor de plată existente, dar care, spre deosebire de cripto-activele deja prezente pe piață, să ofere siguranță celor care vor uza de Euro digital, capabil să opereze cu costuri reduse pentru utilizatori, să fie rapid în decontare și stabil valoric .

Tendințe în tehnologie

• Principalele tehnologii, care vor afecta economia globală sunt tehnologiile legate de telemuncă și de automatizarea bazelor mari de date (tehnologia registrelor partajate, inteligența artificială, realitatea extinsă – care include atât realitatea virtuală cât și cea augmentată). Există și alte aspecte de ordin tehnologic, care vor influența eficiența mediului de afaceri și care decurg din cele de mai sus. Un astfel de exemplu îl constituie piețele momentane. Eficiența pe aceste piețe (în special de retail) va fi rezultatul capacității de a combina capacitatea de analiză în timp real cu platforme care să surprindă modificările continue ale nevoilor consumatorilor. Un al doilea domeniu este cel al automatizării, în sensul includerii atât a tehnologiei blockchain cât și a IoT (internetul lucrurilor) în toate etapele, care va afecta în special sectorul comerțului. Obiceiurile de consum ale oamenilor, post-pandemie, se schimbă dinspre posesia lucrurilor către dobândirea accesului și satisfacției, ceea ce induce alte valori ale naturii producției și proprietății. Astfel de evoluții tind să schimbe chiar paradigme ale științei economice clasice. În sfârșit, un al treilea sector, care va suferi modificări din cauza trendului tehnologic, va fi cel al forței de muncă. Deși educația este făcută încă în jaloanele epocii pre-digitale, forța de muncă va trebui să se integreze pe o piață pe care calificările elementare vor necesita aspecte de realitate augmentată, realitate virtuală sau inteligență artificială.

• În UE principalele trenduri tehnologice sunt legate de creșterea utilizării roboților, respectiv de protejarea datelor individuale. Importanța utilizării roboților decurge din impactul pe care Comisia UE consideră că ei îl au asupra creșterii competitivității sectorului industriei prelucrătoare, de care depind milioane de locuri de muncă. Din punctul de vedere al Comisiei UE, tehnologia roboților este capabilă să ofere soluții pentru celelalte trei probleme considerate esențiale la nivel comunitar: îmbătrânirea populației și influențele asupra sănătății populației, transportul inteligent, respectiv mediul înconjurător. În ceea ce privește protejarea și securitatea datelor cu caracter personal, după emiterea Regulamentului european 2016/679, companiile cât și persoanele fizice au conștientizat vulnerabilitățile generate de expunerea la mediul virtual. În condițiile în care atât instituțiile publice cât și companiile vor dori să își mărească eficiența activității, răspunzând și nevoilor publicului definite în timp real, este evident că protecția cetățenilor în aceste tranzacții cu informații personale va deveni definitorie pentru creșterea activității economice. Comisia UE a mai făcut un pas în această direcție, prin adoptarea în luna decembrie 2020 a unui noi set de reguli pentru spațiul digital, respectiv servicii digitale, comerț digital și alte platforme digitale (Digital Services Act și Digital Markets Act) . Scopul acestor noi prevederi este, pe de-o parte, să asigure cumpărătorilor din spațiul digital accesul la o gamă de produse și servicii sigure, iar pe de altă parte, companiile care operează în UE să concureze corect, așa cum o pot face și în spațiul offline.

• În statele membre din Estul Europei principalul trend, în lipsa unui capital semnificativ care să contribuie la producția pe scară largă bazată pe integrarea inovațiilor, va rămâne start-up-ul în domeniul tehnologiei informației. Această regiune are acces la resursele umane necesare pentru acest tip de activitate (dezvoltatori în domeniul tehnologiei, forță de muncă flexibilă), dar finanțarea se menține mică și volatilă, din cauza crizei. Negocierea dificilă în cazul „Green Deal-ului” ar putea duce la eliberarea unor fonduri, dinspre ceea ce se poate realiza pe termen lung spre domenii de supraviețuire imediată.

• Oportunitățile pentru creșterea productivității oferite de trendurile de mai sus depind de capacitatea de implementare a tehnologiei 5G.

Tendințe în educație

• Există două tendințe asupra cărora analiștii domeniului sunt de acord. În primul rând, pe termen mediu va crește influența profundă a noilor tehnologii asupra procesului de educație. Influența inteligenței artificiale va face ca rolul profesorului să nu mai fie acela de a transmite informații elevilor, ci de a facilita efortul elevilor de a descoperi singuri și de a colabora în proiecte cu colegii lor. Realitatea augmentată și realitatea virtuală vor face ca elevii să își însușească mai ușor noțiuni abstracte, acestea putând fi modelate/prezentate în variante 3D. În al doilea rând, educația acasă combinată („hybrid homeschooling”), se va dezvolta ca o variantă care îmbină sistemul pur de educație acasă și educația în sistemul clasic, pentru acele subiecte/materii pentru care părinții/tutorii nu pot oferi nivelul de educație necesar.

• Educația la nivelul UE și al statelor noi membre ale UE, din centrul și estul continentului, va fi dominată, pe termen scurt, de conservarea rezultatelor obținute în perioada anterioară în ceea ce privește reducerea ratei abandonului școlar, a procentului diplomelor de învățământ superior, respectiv al rezultatelor la testele PISA. România nu a atins, în domeniul educației, niciunul dintre obiectivele Strategiei Europa 2020, dar de acum este important să nu mai înregistreze regrese (un factor necuantificat este efectul întreruperii anului școlar asupra pieței muncii).

Tendințe în societate

În deschiderea online a adunării anuale (2020) a FMI, directorul general a asemănat încercarea la care omenirea este supusă cu un „nou moment Bretton Woods”. Pandemia a luat deja peste 2 milioane de vieți și „economia mondială a devenit cu 4,4% mai mică” . FMI speră ca roadele vaccinării anti Covid-19 să înceapă să fie simțite de economia mondială încă din 2021, deși ridicarea ei din groapă nu va putea fi atât de viguroasă pentru a împiedica creșterea sărăciei pentru întâia dată după decenii.

• Modificările la nivelul societății sunt determinate într-o mare măsură de structura pe categorii de vârstă. Populația celor cu vârsta peste 65 de ani, care ar fi putut deveni preponderentă în comparație cu cea cu vârsta sub 5 ani, contează sub aspectul presiunii pe cheltuielile de sănătate și a celor cu pensiile. Șocul pandemiei a redus solidaritatea socială, chiar dacă pentru moment cheltuielile publice nu o reflectă.

• Îmbătrânirea populației se va resimți cel mai acut pe continentul european. Interesul societății tinde să fie legat de asigurarea unei calități a vieții cât mai înalte, în ciuda trendului de îmbătrânire accelerată a populației. Nu se vor putea găsi soluții viabile fără începerea abandonării sistemului „pay as you go”, și înlocuirea lui definitivă cu o formă de combinare a pilonului II și III pentru pensii și generalizarea asigurărilor private de sănătate. Numai aceste schimbări vor putea facilita o atitudine de coeziune mai mare la nivel european. Între timp, pensiile și asigurările de sănătate ale pensionarilor ar trebui administrate prin combinarea, pe temei de solidaritate, a unei părți din fructul plasamentelor din pilonul II cu datoria publică, facilitând închiderea cercului vicios.

• În statele din centrul și estul UE, important din punct de vedere al societății nu este numai procesul de prelungire a numărului de ani cu o calitate crescută a vieții, ci și nevoia ca trendul de reducere a populației să se întrerupă, atenuat și prin întoarcerea unei părți a populației active din alte state, în urma pandemiei. Telemedicina va deveni un pilon principal pentru realizarea acestor două obiective, cu condiția îndeplinirii minimului tehnologic. Principalele dezbateri la nivelul societății privesc politica de pensii și politica veniturilor salariale/ajutorului de șomaj, ceea ce va accentua ruptura socială, în absența unor politici naționale sau convenite pe plan european (dacă majoritatea populației ar mai dori să fie europeană).

• Telemunca va determina modificări la nivelul (i) companiilor (care vor abandona marile clădiri de birouri); (ii) contractelor de muncă (vor apărea mai multe contracte cu timp parțial și persoane care vor avea mai multe cariere simultan); (iii) necesității (mai rare) și modului de transport în interiorul și în zona limitrofă a orașelor (cu mijloace mai puțin poluante); (iv) modului în care se dezvoltă sectorul imobiliar (mai multe locuințe decât spații de birouri).

Tendințe în domeniul mediului

• Scăderea prețului petrolului, necesitatea asigurării stocurilor de energie pentru consumul național, respectiv scăderea poluării (produsă de distanțarea socială) ar putea să deturneze eforturile la nivel internațional cu privire la reducerea ritmului de creștere a temperaturii la nivel global și a numărul de specii pe cale de dispariție . Viitorul inițiativei la nivel global – Global Green New Deal – nu este foarte optimist, existând perspective mari ca ea să fie alterată. În schimb, Pactul verde european a ajuns la faza în care, după ce în luna iulie 2020 au fost adoptate strategiile UE privind integrarea în sistemul energetic a hidrogenului, în luna septembrie 2020 a fost prezentat Planul privind obiectivele climatice pentru 2030 . Scăderea cererii globale de petrol are amploarea unui șoc extrem de brutal, ca urmare a unei scăderi fără precedent a consumului. Cele mai optimiste prognoze nu indică decât o repliere cu 35-50% a consumului de carburanți în următorii ani, dacă statele cu puternice flote de transport rutier, aerian și personale ar putea să redemareze economiile proprii. OPEC a decis deja reduceri ale producției zilnice de petrol, cu consecințe pentru închiderea unor importante capacități de rafinare, o măsură încă insuficientă (ținând cont de lipsa capacităților de depozitare). Dacă IT-ul și AI pot fi considerați vectorii înaintării, energia dependentă de petrol reprezintă contrariul, iar fragilizarea poziției internaționale a producătorilor comportă riscuri de securitate globală. Piețele futures (tranzacțiilor la termen) indică, cel puțin până în 2023, menținerea unor prețuri reale inferioare anului 2019 nu doar la petrol, ci și la metale și produse alimentare. Aceasta afectează nu doar state, ci un mare număr de companii și fermieri. Căderea prețurilor la materiile prime s-a tradus imediat în scăderea cursului monedelor naționale și o consistentă retragere de capital de pe piețele emergente .

Citește aici articolul complet.

Nota redacției:Textul face parte din volumul „Să gândim dincolo de azi. Modelul economic românesc în Uniunea Europeană - Orizont 2040”, publicat de ASPES. Dcumentul a fost elaborat la inceputul anului 2021