Mulțumesc cititorilor care au trimis comentarii la problemele din articol.
Doresc sa fac câteva aprecieri generale și să ofer răspuns la unele întrebări/comentarii.
1. Datele statistice asupra migrației interne cu schimbare domiciliu au la bază menționarea schimbării domiciliului în actul de identitate de către organele de poliție. Datele ar trebui să fie de bună calitate.
Este foarte probabil ca numărul populației rezidente în țară să fie apreciabil mai mic decât cel din datele INS. Care ar fi implicațiile asupra indicatorilor folosiți în articol? Datele din tabelele 1 și 2, ca ș cele din figura 3, nu au legătură cu numărul populației rezidente. Datele din tabelul 3 sunt din perspectivele Eurostat. O populație rezidentă mai mică în anul 2019 ar duce și la o populație rezidentă mai mică în anii 2025-2050 iar implicațiile asupra unor indicatori din articol sunt evidente. S-ar majora ratele scăderii naturale pe regiuni în anul 2020 din figura 1 și ratele plecărilor prin schimbare de domiciliu din figura 2 iar PIB-ul pe locuitor ar fi și el mai mare în figura 4.
Datele asupra migrației internaționale a românilor provin de la statistici naționale asupra imigranților și de la datele furnizate de Eurostat asupra emigranților în alte țări, completate cu date ale INS din colaborarea cu oficii naționale de statistică. Datele se referă la populația cu reședința obișnuită într-o țară, însemnând locuirea pentru o perioadă de cel puțin 12 luni sau mai puțin dar cu intenția de a locui cel puțin 12 luni (standarde introduse în țările UE după seria de recensăminte din jurul anului 2010). Eurostat primește datele asupra migrației internaționale de la oficiile naționale de statistică. Dacă în statisticile naționale furnizate Eurostat apar incoerențe în unele cazuri (duble înregistrări), Eurostat nu dispune de instrumente de corectare.
2. Situația demografică dramatică la nivelul județelor dar și argumente de ordin economic reclamă urgent o reformă a împărțirii administrativ-teritoriale, prin crearea regiunilor, unități cu alt potențial uman și economic. S-ar reduce considerabil și puterea coruptă și nocivă a structurilor transpartinice care s-au creat și consolidat în timp la nivelul a 41 de județe și 6 sectoare ale Capitalei. Dragnea a vânturat nu multă vreme ideea regionalizării dar s-a potolit rapid, dându-și seama că își taie creanga de sub picioare, baronii județelor. Cine dorește cu adevărat regionalizarea la nivelul clasei politice? Probabil, nimeni. Cu atât mai mult la nivelul județelor. Din sărăcia acestora se alimentează proiecte și măsuri multe, cu bani publici, extrem de profitabile. În actualul guvern există un foarte bun profesionist in probleme de regiuni-regionalizare-regionalism dar a plecat la … Ministerul Apărării. Prăbușirea demografică și economică a multor județe va fi mult mai dramatică în consecințe și costisitoare decât cea a unor regiuni, unde pot fi identificate mai ușor pârghii de echilibrare și reducere a consecințelor negative.
3. Da, România este Stat Membru al Uniunii Europene, cu toate drepturile. Inclusiv dreptul la emigrare în spațiul UE. Își imaginează cineva că în context de instalare a declinului populației și în țări mari adoptarea și aplicarea unor politici mai active de favorizare a imigrației vor ocoli România? (Frate, frate, dar…).
4. La mijlocul anului 2020 populația cu reședința obișnuită în țară era de 19261714 locuitori iar cea cu reședința permanentă (domiciliu) era de 22142153 locuitori (date INS). În cele două populații persoanele care aveau 18 ani și peste (votanții) erau în număr de 15631327 (81,2 la sută) și, respectiv, 18242041 (82,4 la sută). Sunt singurele date oficiale. Nu ne putem îndoi de populația cu domiciliu, pe bază de CNP. Asupra populației rezidente cifra exactă o vom cunoaște în anul care vine, la recensământ, dacă vasta operațiune va fi bine organizată, bine efectuată în teren, cu hărți digitale clare ale sectoarelor, cu recenzori bine instruiți și remunerați, cu atitudine pozitivă a populației și cu sprijin deplin din partea politicienilor. Recensământul din anul 2011 a suferit de organizare proastă, atitudine negativă a populației în multe locuri și comportament iresponsabil al unor politicieni.
Cu o populație rezidentă corectă vom putea determina rate corecte la toate fenomenele demografice și economice la 1000 de locuitori (inclusiv ratele de vaccinare și infectare la care se referă Cristi Trusca, 01/12/2021 At 11:44 ). Programele de dezvoltare și finanțare la nivel de localități vor avea o bază corectă pentru toate localitățile. Marea problemă va fi determinarea populației rezidente în țară în anii de după recensământ (la 1 ianuarie și la 1 iulie, după standardele Eurostat). Fără conceperea și aplicarea riguroasă a unei metodologii de înregistrare a românilor care emigrează pentru a-și stabili reședința obișnuită în altă țară (pentru cel puțin 12 luni) vom rămâne după recensământ în aceeași situație a necunoașterii migrației externe și imposibilității determinării corecte a numărului populației rezidente. Iar aplicarea acestei metodologii nu se poate realiza la frontieră, la plecare, ci la primăriile localităților. Metodologia ar trebui să cuprindă prevederi care să stimuleze și să încurajeze corecta declarare a plecării cu schimbare de reședință (recurgând și la practici din alte țări UE). Spiritul civic va conta foarte mult ca și atitudinea și corectitudinea primarilor. Se va putea concepe și aplica eficient o astfel de practică în România? Este indispensabilă.
5. Aprecierile din articol asupra marilor probleme ale infrastructurii rutiere și feroviare din regiunea București-Ilfov ca viitoare piedici în dezvoltarea regiunii își găsește confirmare și în recentele declarații ale unui cunoscut specialist străin în turism internațional, bun cunoscător al celor mai importante locuri și zone de interes pentru turiștii străini în România, potrivit căruia starea infrastructurii de transport din București va determina agențiile străine de turism să evite șederea turiștilor și la București, zburând direct la Sibiu și Cluj. Dar cine să se preocupe de această extrem de complexă problemă a transportului în București și în județele învecinate? Nu există nici voință autentică și nici competență pentru astfel de proiecte regionale etalate pe mai multe decenii viitoare. Punerea în practică a proiectelor din PNRR va fi testul major.Citeste continuarea pe Contributors.ro
