Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Cum a ajuns statul român să se împrumute mai scump decât un muncitor necalificat

de Florin Andrei     Contributors.ro
Marţi, 23 noiembrie 2021, 17:03 Actualitate | Opinii


Florin Andrei
Foto: Arhiva personala

Se vorbește mult în spațiul public despre deficitul bugetar, despre datoria publică și despre dobânzile în creștere pe care statul le plătește pentru împrumuturile atrase.

Aș vrea să lămurim de la bun început că deficitul bugetar este suma de bani reprezentând diferența între cheltuielile mai mari decât veniturile. Mai precis, statul cheltuie mai mult decât are iar pentru aceasta trebuie să se împrumute și să plătească o dobândă.

Deficitul bugetar reprezintă de fapt suma pe care Ministerul Finanțelor trebuie să o împrumute în fiecare an, peste împrumuturile care există în sold și astfel se adaugă în datoria publică. Imaginați-vă un bulgăre de zăpadă care se rostogolește și se mărește, aceasta este datoria publică, un fenomen întâlnit în toate țările lumii.

Ministerul Finanțelor se împrumută în piața internă, la bănci și populație în România, și în piața externă la bănci și fonduri de investiții.

Cel mai important indicator este datoria publica ca procent în PIB, criteriile UE indicând limita de 60% pentru aderarea în zona euro. România are o datorie publică de 49,7% din PIB la finalul lunii august 2021, în creștere de la 47,3% la finalul lui 2020 și 35,3% la finalul lui 2019. Creșterea cea mai mare a datoriei a avut loc în 2020 pe fondul crizei pandemice care a lăsat bugetul de stat fără resurse astfel că Ministerul Finanțelor s-a împrumutat pentru a putea susține cheltuielile de funcționare, investițiile dar și pachetul fiscal de stimulare a economiei.

În 2016 și 2017, România a adăugat la datoria publică în jurul a 16 miliarde de lei anual, după care sumele anuale împrumutate au început să crească, în 2018 s-au adăugat 30 de miliarde, în 2019 alte 43 de miliarde iar în 2020 s-a atins vârful de creștere a îndatorării anuale cu 126 de miliarde de lei. Dobânzile la care statul român s-a finanțat au fost decente anul trecut, situație favorizată și de Banca Națională care, pentru prima dată în istoria sa, a cumpărat titluri de stat din piața secundară pentru a susține lichiditatea în piață și pentru a ”ajuta” Ministerul Finanțelor să se finanțeze mai ușor – această operațiune care se numește relaxare cantitativă a fost aplicată de majoritatea băncilor centrale, nefiind o noutate doar în România.

La finalul anului 2019, randamentul titlurilor de stat în lei era în jurul a 4,4% pentru maturități de 10 ani, urmând o ușoară scădere sub 4% în martie 2020 și o creștere bruscă aproape de 6% în aprilie, în plin lockdown. Odată cu ridicarea lockdown-ului, dobânzile mici și prezența Băncii Naționale în piața secundară, randamentele au început să scadă atingând 2,9% în decembrie 2020 după care, din mai 2021 au început să crească pe fondul amenințărilor inflaționiste. Trebuie menționat că un randament mai mare înseamnă un risc mai mare și o încredere mai mică din partea piețelor în statul român.

În afară de condițiile monetare și economice, în special ratele dobânzilor și inflație, randamentul titlurilor de stat poate crește și ca urmare a factorilor politici, instabilitate guvernamentală, sau evaluările agențiilor de rating, însă cel mai important este mesajul și programul pe care guvernul îl prezintă pentru a ține sub control cheltuielile și a stimula economia.

Inflația a atins 8%, dobânda de referință a băncii centrale este încă sub 2% iar spectrul politic arată o criză a guvernării. Despre un mesaj și un plan coerent de consolidare fiscală nu se poate vorbi în acest moment. Toate acestea au creat premisele pentru ca Ministerul Finanțelor să se împrumute mai scump și mai greu din piață. Este o adevărată povară pentru minister să împrumute lei, spre exemplu de la începutul lui septembrie și până în prezent Finanțele au respins 8 licitații din cauza ofertei slabe sau a prețului (randamentului) mare cerut de bănci. O astfel de situație nu s-a întâlnit nici măcar în 2018 când băncile erau reticente la achiziția de titluri de stat în condițiile în care, conform OUG 114, urmau să plătească o taxa bancară inclusiv pe finanțarea statului.

În octombrie 2021, Ministerul Finanțelor a lansat licitații de titluri de stat în valoare totala de 5,6 miliarde lei însă ofertele de la bănci au fost de doar 70% din total iar sumele împrumutate au fost sub 40%, adică în jurul a 2,2 miliarde lei.

Ieri, 22 noiembrie 2021, randamentul titlurilor de stat pe 10 ani a atins 5,27% în timp ce dobândă plătită de către o persoană fizică, spre exemplu de către un muncitor necalificat, la un credit ipotecar pe 10, 20 sau chiar 30 de ani este sub 5%, atât cea fixă pe primii cinci sau șapte ani cât și cea variabilă aplicabilă pe toată durata creditului și calculată în prezent. De la începutul crizei politice și până în prezent randamentele la lei pe 10 ani au crescut cu 1,5 puncte procentuale. Cum am ajuns aici? Din nepăsare, din nepricepere sau din aroganța unor politicieni care nu au acordat suficientă atenție finanțării statului sau nu au fost credibili în fața piețelor financiare.

Un plan concret și asumat de consolidare fiscală ar mai tempera din neîncrederea investitorilor, adică o cerere mai bună, și ar putea contribui la o ușoară scădere a randamentelor. În piețele financiare încrederea este un element cheie, peste orice fel de garanție sau evaluare, de aceea înainte de a cere finanțare băncilor sau investitorilor, reprezentanții guvernului trebuie să prezinte în primul rând un plan credibil pentru consolidarea finanțelor publice și reducerea deficitului bugetar.


Citeste continuarea pe Contributors.ro







Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















4185 vizualizari

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by