Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Analiză CRPE: Cum cuplăm nevoile cetățenilor cu investițiile administrației locale

de Alexandru Damian     Contributors.ro
Joi, 28 octombrie 2021, 10:57 Actualitate | Opinii


Alexandru Damian
Foto: Arhiva personala

Studiu de caz: Sector 1, București

Cum arată orașul sau sectorul în care trăim depinde, de cele mai multe ori, de capacitatea administrației locale de a implementa acele proiecte care să răspundă nevoilor comunității, de a propune (și urma) o viziune de dezvoltare și de a implica cetățenii în fiecare decizie de la nivel local. Din păcate, de prea multe ori, administrația locală ține cont prea puțin de cum văd cetățenii dezvoltarea urbană sustenabilă sau de a urmări ce fac (și ce trenduri sunt) la nivelul unor localități, chiar și din România, unde cetățenii sunt mulțumiți de performanța guvernării locale.

Și, poate de aceea, vedem mult prea des că proiecte locale de investiții se rezumă la borduriade, instalarea de mobilier stradal și înlocuirea sa anuală, gărdulețe și floricele, pavelări și cimentări de spații verzi. Asta inclusiv în orașe ca Bucureștiul, unde spațiul verde lipsește cu desăvârșire, iar proiecte precum recent readusul la viață Parcul Sticlăriei sau demolările de clădiri construite ilegal (de multe ori și pe spațiul verde) sunt excepții, trotuarele sunt ori parcări la liber, ori prea înguste și pline de obstacole, iar sute de clădiri din oraș sunt în paragină sau au devenit focare de infecție.

La Centrul Român de Politici Europene am lansat recent o consultare publică directă, deschisă cetățenilor din București (Sector 1) unde i-am invitat să aleagă și să ierarhizeze 11 priorități cheie, preselectate, legate de nevoi de investiții la nivelul sectorului. Avem un top de priorități care nu poate fi considerat reprezentativ pentru întreaga comunitate, însă reprezintă vocea unora dintre cei mai activi cetățeni care locuiesc sau muncesc în Sectorul 1 și își doresc un spațiu urban mai verde, mai accesibil, mai respirabil și ancorat în realitățile și prioritățile unei administrații publice locale europene, cu o dezvoltare sustenabilă.

Iată ce dorește comunitatea:

(1) Nu mai luați din spațiul verde. Luați măsuri urgente (investiții, acțiuni, reglementări) care să readucă mai mult verde în București (Sector 1) – este direcția cea mai importantă pe care administrația locală de sector trebuie să o aibă imediat în vedere atunci când își setează strategia de dezvoltare locală, proiectele de investiții și alocările de fonduri. Nevoia de spațiu verde este critică la nivelul sectorului 1 și, de multe ori, spațiile verzi existente rămân neîngrijite, toaletările dispuse în anii trecuți de Primăria Generală au fost haotice, iar zone întregi cu densitate urbană mare au mult prea puțin spațiu verde disponibil.

La mică distanță, ca prioritate de investiții, se află (2) colectarea selectivă și reciclarea gunoiului. Deși se fac eforturi la nivelul Bucureștiului de a implementa (în sfârșit!) o strategie comună de colectare și selectare a gunoiului, cetățenii din sectorul 1 solicită un mecanism clar și ușor de utilizat de colectare și reciclare a gunoiului. Problema gunoiului este critică la nivelul sectorului și, de prea multe ori, discuția despre reciclarea gunoiului a fost uitată de administrațiile locale. Avem prea puține date publice relevante și de încredere pe ce se colectează și reciclează la nivelul sectorului, iar cetățenii nu pot urmări trasabilitatea gunoiului.

Dezvoltarea infrastructurii pentru colectare selectivă, amenajare stații de transformare a deșeurilor menajere în biomasă sau programe extinse de colectare selectivă în școli și instituții publice sunt sus în topul selectat de cetățeni. E nevoie de transparență extinsă (dinspre primărie și compania de salubritate) și măsuri asumate urgent pentru selectarea și reciclarea reală a gunoiului.

(3) Interminabilele probleme din traficul bucureștean și lipsa parcărilor din sector sunt și ele puncte cheie de rezolvat în cerințele cetățenilor. Primăria Sector 1 are puține atribuții în rezolvarea problemelor de trafic și de mobilitate, dar coordonarea cu Primăria Generală trebuie substanțial îmbunătățită pentru o mobilitate cel puțin decentă. În lipsa unor politici care să încurajeze transportul în comun sau alternativele tip bicicletă, situația este imposibil de a fi rezolvată prea curând. Trasarea unor piste de biciclete pe trotuar, fără nicio noimă, pe modelul administrațiilor precedente ale Bucureștiului, nu reprezintă o soluție, ci doar o risipă de bani.

Complementar cu nevoia de mai mult spațiu verde, o majoritate a cetățenilor respondenți consideră că este o nevoie foarte importantă de (4) lansare a unor programe pilot de amenajare și regenerare a spațiului urban, în special în zonele aglomerate, poluate și dezvoltate haotic, prin soluții adaptate pentru îmbunătățirea zonei pietonale și maximizarea spațiului verde. Primăria Sector 1 poate lansa proiecte pilot de amenajare a acestor spații, iar încercări timide de modele de bună practică, dezbătute public, sunt adoptate anul acesta inclusiv de alte primării de sector (2 și 6).

Parcările haotice peste tot, inclusiv pe trotuar, trecerile de pietoni veșnic blocate sau borduriada trotuarelor afectează capacitatea de a te deplasa pe jos din punctul A în Z fără să te enervezi. Tocmai de aceea, prioritatea (5) adaptarea trotuarelor, traversărilor, eliberarea rapidă a spațiilor destinate pietonilor de mașini parcate neregulamentar sau alte obstacole, verificarea respectării acestor obligații sau acces adaptat în instituțiile publice, a primit semnificativ de multe voturi.

Toate aceste priorități nu se pot implementa rapid și necesită planuri și proiecte multianuale doar pentru se simți o ușoară de îmbunătățire. Necesită și o coordonare eficientă cu Primăria Generală, căci, de multe ori, cetățenii nu înțeleg responsabilitățile partajate sau exclusive la nivelul Bucureștiului. Cel mai bun exemplu este starea parcurilor mari din Sector 1, Cișmigiu sau Herăstrău, administrate de Primăria Generală și care anul acesta au fost (și parțial continuă să fie) neîngrijite și într-o stare deplorabilă. Primăria Sector 1 însă trebuie să comunice transparent proiectele de investiții pe care și le asumă anual și multianual și să prezinte public progresul acestora.

Grafic: Importanța celor 11 priorități

Cât de mulțumiți sunt cetățenii de performanța Primăriei Sectorului 1?

Gradul de satisfacție privind modul în care Primăria Sectorului 1 tratează cele 11 priorități analizate de consultarea CRPE este foarte scăzut. Media satisfacției este de numai 2.11 dintr-un total posibil de 5, în timp ce unele priorități au o medie sub 2. Este o nemulțumire acumulată în timp, fiind o notă generală pe care respondenții au acordat-o administrațiilor locale care au guvernat Sectorul 1.

Consultarea noastră arată însă acolo unde respondenții consideră că primăria trebuie să intervină cu prioritate și, deși multe dintre neajunsuri nu au o rezolvare rapidă, ci necesită planuri bine fundamentate pe termen lung pentru a produce un impact sustenabil, primăria trebuie să inițieze demersurile de implementare a proiectelor din sfera priorităților subliniate.

Pentru actuala administrație este critic să își extindă consultările publice cu cetățenii din sectorul 1 și să-i includă pe aceștia în toate procesele de decizie de la nivel local. Primăria are capacitatea de a derula sondaje reprezentative la nivelul sectorului, de a iniția consultări publice pe anumite arii tematice sau zone unde vrea să intervină, de a include toate aceste priorități în strategia de dezvoltare și, poate cel mai important, poate utiliza aceste răspunsuri pentru a fundamenta investițiile la nivel local. Din păcate, de multe ori, investițiile la nivel local nu au în spate un proces participativ care să includă cetățenii, principalii beneficiari ai acestora.

Grafic: Satisfacția față de felul în care primăria tratează cele 11 priorități vs. importanța lor pentru cetățeni.

Au fost cetățenii implicați în deciziile Primăriei Sectorului 1?

În perioada 2016-2019, conform rapoartelor publice privind transparența decizională în administrația publică, la nivelul Sectorului 1 nu a fost organizată nicio întâlnire la cererea asociațiilor legal constituite. De asemenea, nu s-au înregistrat solicitări de transmitere a proiectelor dezbătute de primărie către asociațiile de afaceri sau alte asociații legal constituite, iar în ultimii doi ani (2018-2019) nu au existat recomandări primite de la cetățeni pentru a fi integrate în proiectele de acte normative.

Nici instrumentul de bugetare participativă, care poate indica administrației locale ce proiecte susțin cetățenii, nu este unul des utilizat la nivelul Bucureștiului sau Sectorului 1. La nivelul Sectorului 1, avem doar o rundă de bugetare participativă, în timp ce la nivelul Primăriei Generale procesul abia a fost lansat. Sumele alocate către procese de bugetare participativă sunt foarte scăzute. Spre comparație, în comuna Ciugud, primăria are inclusiv proces de bugetare participativă pentru copiii din localitate unde aceștia propun și votează proiectele pe care și le doresc implementate.

Cum încurajăm implicarea cetățenilor

1. Consultări structurate extinse cu cetățenii. Din păcate, la nivelul sectorului 1, dar și la nivelul altor sectoare și municipalități din țară, în ultimii ani, au fost puține exemple de bună practică legate de ceea ce presupune o consultare structurată, pe priorități sau domenii de larg interes, în creionarea investițiilor (vechi sau mai ales noi) asumate de administrațiile locale. În cazul Bucureștiului, acest lucru nu se întâmplă, deși ar exista parteneri de dialog structural cum ar fi numeroasele grupuri civice care militează pentru transformarea comunităților/cartierelor Bucureștiului.

Administrația locală actuală trebuie să încurajeze participarea civică a cetățenilor și grupurilor de cetățeni (extinderea sistemului de bugetare participativă, hub-uri civice, mecanisme extinse de cooperare și consultare organizată cu aceștia pentru a defini, fundamenta și implementa investițiilor și proiectelor locale cu adevărat relevante). Este foarte adevărat, comunitatea la rândul ei trebuie să fie pregătită, receptivă și activă în astfel de consultări ceea ce într-un oraș eterogen precum Bucureștiul nu este neapărat facil.

2. Cum gândim investițiile locale și rolul cetățenilor. De prea multe ori, investițiile anunțate sau asumate de administrațiile locale urmează fie alocările din trecut (s-a investit prea mult în proiectul X ca să mai dăm înapoi), urgențele și presiunea pe anumite obiective sunt foarte mari astfel că rămâne foarte puțin spațiu (și timp) pentru direcții noi, investiții conectate la viitor, dorite de cetățeni care să răspundă nevoilor comunității. Și încă și mai puțin timp pentru a urmări trenduri în administrațiile locale europene.

La nivelul Sectorului 1, problema gunoiului a concentrat toată atenția publică și mare parte din eforturile noii administrații. O problemă rostogolită ani la rând de fostele administrații și departe de a fi rezolvată până acum. Din păcate, astfel de cartofi fierbinți utilizează resurse semnificative și puține eforturi mai sunt făcute măcar pentru o ierarhizare a nevoilor sau urgențelor de la nivel local, ceea ce mărește distanța dintre cetățean și decident și subminând încrederea celor două părți.

Un proces transparent de ierarhizare a urgențelor și nevoilor lipsește și, de multe ori, nici măcar strategiile de dezvoltare locală, gândite pentru perioade lungi de timp, nu includ decât într-o manieră redusă prioritățile cetățenilor. Mai mult, la schimbarea administrațiilor, aceste strategii sunt considerate învechite sau nu corespund noilor “priorități”. Este o nevoie critică de transparentizare a acestui proces de selectare a investițiilor locale și de implicare a cetățenilor în identificarea, monitorizarea și implementarea lor, în mod special la schimbarea de administrații.

3. Extinderea programului de bugetare participativă și alocări suficiente de fonduri pentru susținerea unui număr ridicat de proiecte. Anul acesta, Primăria capitalei a anunțat că Bucureștenii și reprezentanții societății civile sunt invitați să decidă asupra modului în care sunt cheltuiți banii din bugetul public și să propună proiecte de dezvoltare a Bucureștiului în valoare totală de 2 milioane de lei. Suma maximă alocată unui proiect este de 500.000 lei (inclusiv TVA)”.

Suma este ridicolă dacă ne raportăm la bugetul Primăriei Generale a Bucureștiului, dar procesul în sine este important și util. Programul de bugetare participativă este de asemenea unul minor și la nivelul Primăriei Sectorului 1.

Fără extinderea acestuia și implicarea cetățenilor în bugetul efectiv alocat și împărțirea acestuia bugetarea participativă rămâne o formă fără fond. A da o felie distinctă acestui proces va rămâne un exercițiu util, dar nerelevant și incomplet în ceea ce presupune transparența decizională și implicarea cetățenilor în decizia publică. De asemenea, este necesară implicarea actorilor locali relevanți în evaluarea proiectelor și nu menținerea procesului de evaluare la nivelul administrației.


Cum am ajuns la aceste date.

Mai mult spațiu verde, colectare selectivă și reciclare sunt, pentru cetățenii Sectorului 1 din București, prioritățile de top spre care administrația locală ar trebui să direcționeze investițiile, reglementările și politicile publice până în 2024, rezultă din consultarea publică derulată de think tank-ul Centrul Român de Politici Europene în perioada 1 august – 1 octombrie 2021 în urma unui sondaj distribuit online în care respondenții au fost invitați să evalueze importanța a 11 priorități preselectate.

Au răspuns întrebărilor noastre 429 de persoane care locuiesc sau lucrează în Sectorul 1.Rezultatele acestei consultări nu sunt reprezentative la nivelul populației Sectorului 1, însă opinia acestui grup de cetățeni este foarte relevantă având în vedere reprezintă populația activă a comunității și indică un trend privind nevoile urgente de rezolvat de la nivelul sectorului.

Rezultatele acestei consultări nu arată nicidecum că în Sectorul 1 ar trebui făcut mai mult decât în alte sectoare ale Bucureștiului. Dimpotrivă. Există zeci de exemple de propuneri și investiții la limita risipei banului public și o lipsă de transparență și fundamentare evidentă în luarea acestor decizii la nivelul Bucureștiului.Citeste contiunuarea pe contributors.ro









Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















383 vizualizari

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by