... astazi am avut o conversatie interesanta despre sincronicitate la Jung si-n viata de zi cu zi. Printre altele, mi-am amintit cum am decis sa ma las de medicina inainte de-a fi cu totului tot prins in mecanism, chit ca n-aveam inca nicio alternativa de intretinut familia, pe cand eram intr-un troleibuz supra-aglomerat (ca de-obicei) care trecea pe langa Biserica Calvaria din Manastur.

Alin FumurescuFoto: Arhiva personala

Pentru necunoscatori, Biserica Calvaria din Manastur era (nadajduiesc ca mai este) o oaza de trecut idilic intr-un prezent pe atunci deprimant - la propriu: imprejmuita de niste delusoare, a supravietuit transformarii Manasturului din sat in oras muncitoresc. Cand mergeai la Calvaria, paseai intr-o alta lume. Fosta biserica Romano-Catolica, era pastorita la inceputul anilor '90 de catre Parintele Vasile Flueras.

Eram tanar atunci si, chiar daca la trup nu intru totul curat, in duh inclin sa cred ca eram. Pana sa ajung la ortodoxie, facusem un ocol destul de lung - Tao Te King, Y King (cu prefata lui Jung, unde am intalnit pentru prima oara ipoteza sincronicitatii), Yoga lui Patanjali, Budismul Zen, Vasile Andru cu Orato Mentis si eventual Patericul, Filocalia, etc. Teoria ca teorie, practica ne-omoara - sau ne invie, dupa cum m-a invatat, cu foarte, foarte, multa rabdare, parintele Flueras.

A fost primul caruia m-am spovedit.

Dupa ce-a devenit episcop, multumitaIPS Anania, care-a stiut imediat ce l-a vazut ce-a vazut, ma mai adresam cu protocolarul "Prea-Sfinte", dar de fiece data ma oprea razand. "Eu? Prea-Sfinte?" Pentru mine, el a ramas Parintele Flueras. Nu cred sa se supere.

Daca Episcopul Vasile Someseanul ar fi ajuns, cum am nadajduit, Arhiepiscopul Vadului Clujului si Feleacului, Clujul tineretilor mele ar fi fost mai bun si mai frumos, fara doar si poate. N-a fost sa fie. Doamne-Doamne le-a randuit altfel, cum stie El mai bine.

Asa ca l-a luat pe parintele Flueras si, daca nu ma-nsel, l-a dus direct in rai, fara ezitare. Citeste continuarea pe Contribuotrs.ro