,,Nu există o tiranie mai crudă decât cea care se exercită la umbra legilor și cu culorile dreptății” Montesquieu
Joi, 7 octombrie, printr-o hotărâre seismică dar așteptată, Tribunalul Constituțional al Poloniei a răspuns la petiția făcută pe 27 aprilie 2021 chiar de premierul Poloniei. Premierul își punea întrebarea dacă anumite pasaje din dreptul Uniunii sunt compatibile cu Constituția poloneză. Hotărârea Tribunalului Constituțional al Poloniei a apărut după ce prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki i-a cerut să emită o hotărâre dacă instituțiile UE pot opri reformele judecătorești inițiate de guvern. Prima instanță a început să audieze cazul în iulie. Altfel spus, premierul cerea Tribunalului să găsească scuze constituționale pentru ca acesta să nu respecte deciziile CJUE privind secția specială, numirile ilegale de judecători, independența justiției.
Pe scurt, pentru a comenta ultima hotărâre a Tribunalului Constituțional din Polonia, acesta a declarat neconstituționale articole din tratatele fondatoare ale Uniunii. Declarația este o sfidare flagrantă a temeliei juridice pe care se bazează Uniunea Europeană. Tribunalul Constituțional spune că tratatele și interpretarea lor încalcă Constituția Poloniei. Unii comentatori au văzut această hotărâre ca fiind un Polexit legal, adică decizia Tribunalului Constituțional a fost ca o declarație prin care spunea că Polonia nu mai respectă dreptul Uniunii, sau cel puțin articolele din tratate care o deranjează, cu precădere cele legate de independența justiției. Poate să facă asta Polonia și de unde a plecat totul ?
Pacta sunt servanda
Petiția premierului a venit la doar câteva zile după publicarea unei hotărâri istorice a CJUE din 20 aprilie Reppublika vs. Premierul Maltei în care Curtea consacra un principiu de non-regresie al statului de drept, cu alte cuvinte Curtea susține că nu poți să revii la un nivel de independență al justiției mai slab decât nivelul avut la momentul aderării la Uniunea Europeană. Aderarea se face prin acceptarea unor obligații și angajamente, pacta sunt servanda, adică, indiferent cine vine la putere într-o țară, nu poate să schimbe legile și Constituția și să afecteze ordinea juridică a Uniunii și dialogul între judecători după bunul plac.
La momentul aderării, fiecare stat se angajează prin tratat la obligații enunțate clar. Pentru a putea adera la Uniune Europeană, statele candidate trebuie să respecte anumite cerințe, cum ar fi criteriile de acces de la Copenhaga, inclusiv respectarea acquis-ului comunitar, adică jurisprudența CJUE, principiul întâietății dreptului UE din 1964, hotărârea Costa v. Enel prin care se explică de ce dreptul Uniunii are întâietate în fața dreptului Uniunii. Pentru că altfel, dacă fiecare țară ar avea opțiunea să aplice sau nu Tratatele europene, eficiența dreptului Uniunii ar fi pusă în pericol. De aceea, prin tratate, numai Curtea de Justitiție a Uniunii are monopolul interpretării dreptului Uniunii. Ori tocmai această competență a interpretării este criticată de Tribunal, potrivit căruia, reforma sistemului de justiție în Republica Polonia aparține identității constituționale poloneze. Prin urmare, nu a fost transferat niciodată Uniunii Europene și rămâne competența exclusivă a legiuitorului polonez. Mai mult, conform prevederilor Constituției, un astfel de transfer nu poate avea loc niciodată. Tribunalul a declarat că hotărârile CJUE, care au interferat cu sistemul justiției poloneze, au intrat în sfera identității constituționale poloneze, dincolo de competențele UE.
Lipsa independenței justiției poloneze este motivul pentru care PNRR polonez este blocat de Comisie.
Justiția din Polonia este capturată politic și este doar un megafon pentru partidul aflat acum la putere. În prezent, PNRR-ul lor este blocat la Comisia Europeană din cauza nenumăratelor încălcări ale legislației UE privind statul de drept, independența sistemului judiciar, etc. În ultimele săptămâni, guvernul polonez a amenințat că va bloca viitoarele proiecte europene care au nevoie de vot prin unanimitate dacă PNRR nu este aprobat.
De la amenințări și șantaj, guvernul polonez trece la pasul următor. Polonia se îndepărtează de Uniunea Europeană exact cu aceeași viteză cu care se depărtează de democrație și stat de drept.
Când privim la policrizele actuale, respectarea statului de drept în unele state europene este una dintre cele mai mari provocări ale Uniunii. Justiția din Polonia nu mai este independentă, Tribunalul Constituțional a fost capturat și transformat în megafonul politic al celor aflați la putere.
În aceasta vară, Tribunalul Constituțional a luat o hotărâre prin care spunea că Polonia nu este obligată să respecte deciziile CJUE privind Secția specială. În luna septembrie, Comisia a anunțat că va cere amenzi, cu penalități de peste 1 milion de euro, pentru fiecare zi întârziată pentru nerespectarea deciziei CJUE.
Însă adevărata amendă este blocarea a 40 de miliarde de euro din PNRR de către Comisia Europeană. Această situație a înfuriat guvernul polonez. În situația crizei legate de pandemie și a creșterii prețurilor la energie, pre-finananțarea din plan de 13% ar fi căzut la țanc.
Prin urmare, indiferent de căi și trucuri, punctul de referință pe care îl privim este dreptul UE și CJUE, care prin tratate are un monopol asupra interpretării dreptului UE.
Banii europeni vin cu respectarea dreptului european!
Comisia trebuie să rămână fermă privind blocada PNRR polonez, dar ceea ce ar fi recomandat este și cerința de a bloca acordul de parteneriat privind programele operaționale pentru fondurile de coeziune din următorul exercițiu financiar multianual.
Comisia ar trebui să activeze condiționalitatea statului de drept, să nu aștepte decizia CJUE de a valida conformitatea acesteia cu tratatele. Conform noii jurisprudențe din aprilie cu privire la principiul non-regresiei, decizia poloneză este în contradicție flagrantă, așa că sperăm la o declanșare a procedurii de infringement și la o decizie a CJUE de a aplica jurisprudența noii Reppublika din 20 aprilie 2021.
Cu toate acestea, dacă se așteaptă decizia CJUE privind conformitatea noului mecanism de condiționare a fondurilor UE cu statul de drept, sperăm ca acesta să fie activat imediat după mecanism.
Este Polexit un scenariu real?
Atunci când privim sondajele, majoritatea polonezilor sau cel puțin 60% nu doresc un Polexit. Polonia depinde de fondurile europene, la fel ca România. Brexit-ul nu este un exemplu pentru a încuraja astfel de acțiuni. Însă nimic nu împiedică majoritatea PiS să ia măsuri drastice, știm că politicienii se gândesc mai întâi la funcțiile lor și mai apoi la interesul cetățenilor. Așadar, până la alegerile parlamentare din 2023 mai este mult, și tonul între Bruxelles și Varșovia se întețește. Cine are de pierdut? Cetățenii și democrația liberală. Se apropie o iarnă rece.
Pe lângă reacțiile critice ale Comisiei Europene, a opoziției, guvernul a expus că nu își dorește un Polexit. Uniunea Europeană trebuie să rămână puternică în pozițiile sale și să nu cedeze șantajului. Altfel, orice acțiune care arată slăbiciune îi va întări sau îi va încuraja pe ceilalți vecini eurosceptici să recurgă la măsuri extreme, în defavoarea cetățenilor. Ultima armă pentru a apăra statul de drept sunt banii europeni. Uniunea Europeană nu poate să fie complice la distrugerea completă a statului de drept.Citeste intreg articolul si comenteaza pe contributors.ro
