Criza generată de pandemia de COVID-19 a fost dublată în această toamnă de o nouă criză: cea a creșterii prețurilor la energie. Atât oamenii, cât și întreprinderile, în special consumatorii din categoriile vulnerabile și micii întreprinzători, se află acum într-o situație foarte dificilă. Trebuie să acționăm fără întârziere pentru gestionarea acestei crize și să o facem uniți, la nivelul Uniunii Europene.
Scumpirea energiei nu este doar o criză cu care ne confruntăm în România, este una europeană și globală. Iar în ultimii 10 ani am văzut că orice criză cu care s-a confruntat continentul nostru - fie că a fost criza economică și financiară, criza refugiaților sau pandemia de COVID-19 - și-au găsit rezolvarea atunci când am acționat în comun, la nivelul Uniunii Europene, și nu separat, fiecare stat pe cont propriu.
- Stocuri și achiziții comune de gaz
De aceea, primele măsuri pe care putem să le luăm la nivel european în următoarea perioadă este să constituim facilități comune de stocare a gazului, precum și scheme comune de achiziție pentru gaz.
Astfel de măsuri au funcționat foarte bine pentru gestionarea pandemiei de COVID-19. Împreună, la nivel european, am constituit anul trecut prima rezervă comună de echipamente medicale și de protecție; Comisia Europeană a organizat licitații comune, în numele statelor membre, pentru echipamente medicale și tot Comisia Europeană a semnat din timp contracte cu producătorii de vaccinuri, a negociat și a achiziționat vaccin în numele tuturor statelor membre.
Fără astfel de măsuri, România și alte state membre ar fi riscat să se confrunte cu o mare penurie de echipamente medicale. De asemenea, fără aceste acțiuni comune, România nu ar fi avut acces la vaccin imediat, în aceeași zi cu toate celelalte țări membre ale UE.
Tot asftel, o gestionare comună a resurselor și achizițiilor de gaz ne va asigura că nicio țară europeană nu se va confrunta cu o și mare criză energetică în următoarea perioadă.
Așteptăm din partea Comisiei Europene să vină cu propuneri în acest sens în următoarele săptămâni și sunt sigur că, de îndată ce Comisia va înainta aceste propuneri în Parlamentul European, ele se vor bucura de susținerea noastră, a europarlamentarilor.
2 Creșterea Fondului Social pentru Climă
Trebuie să oferim ajutor direct consumatorilor și întreprinderilor, în special consumatorilor din categoriile cele mai vulnerabile și micilor întreprinzători. Este datoria noastră, a instituțiilor europene și a statelor membre, să le asigurăm acestora resurse financiare adecvate și să nu-i lăsăm să care singuri povara prețurilor mari la energie.
Având în vedere situația actuală a crizei energetice, Fondul Social pentru Climă, creat special pentru ajutorarea consumatorilor de energie în tranziția spre o economie verde, nu mai este suficient în forma propusă. Este necesar să creștem alocările către acest fond pentru a ne asigura că avem resurse să-i ajutăm pe toți cei afectați de problemele energetice actuale și pentru a-i putea sprijini și pe viitor în această tranziție la o economie mai puțin poluantă care pune presiune pe prețul energiei.
3 Utilizarea noilor resurse proprii ale UE
O altă cale pentru a reduce povara creșterii prețurilor la energie de pe umerii consumatorilor casnici și a întreprinderilor este să ne folosim de noile resurse proprii pregătite de Comisia Europeană.
Noi, Parlamentul European, așteptăm de ceva timp de la Comisia Europeană un set de propuneri privind crearea de noi resurse proprii ale Uniunii Europene, resurse care să ofere o finanțare mai stabilă și mai predictibilă a bugetului Uniunii.
În acest context, am cerut săptămâna aceasta Comisiei Europene ca, atunci când ne va înainta noile propuneri de resurse proprii, să ia în considerare ca o parte din fondurile generate de aceste noi resurse proprii să le putem folosi pentru a sprijini consumatorii vulnerabili și întreprinderile în contextul creșterii prețurilor la energie generată inclusiv de tranziția la o economie verde.
4 Investigarea scumpirii certificatelor ETS
În paralel cu aceste măsuri de sprijin, trebuie, de asemenea, să identificăm cauzele creșterii prețurilor certificatelor UE de comercializare a emisiilor (ETS), care s-au dublat în septembrie, în comparație cu începutul anului. Apoi, în funcție de concluziile trase, s-ar putea să fie nevoie de modificarea legislației existente pentru a evita pe viitor să ne confruntăm cu o asemenea volatilitate.
De asemenea, este necesară o dezbatere serioasă privind noile propuneri legislative de extindere a sistemului ETS către sectorul transporturilor și al clădirilor. Dacă aceste propuneri nu vor fi însoțite de suficiente mecanisme de compensare, în special pentru categoriile cele mai vulnerabile, nu văd cum ar putea fi implementate. Așadar, obiectivul nostru, al eurodeputaților, va fi să ne asigurăm că aceste propuneri de extindere a certificatelor ETS nu generează o și mai mare povară pentru oameni și pentru sectorul privat.
5 Combaterea oricăror manipulării ale pieței energetice din exterior
Apoi, va trebui să identificăm dacă a existat orice manipulare a pieței energetice europene în ultimele săptămâni și luni de către actori statali și non-statali, fie Rusia, Gazprom sau oricine altcineva. Dacă acest lucru s-a întâmplat, atunci sancțiunile sunt, evident, de neevitat împotriva unor astfel de entități, fie ele companii private sau nu.
6 Set comun de instrumente pentru gestionarea crizei energetice
În următoarea perioadă, va trebui să existe o coordonare între țările membre ale Uniunii Europene privind măsurile de gestionare a crizei energetice.
Este necesar un set de instrumente în acest sens pe care Comisia Europeană să-l propună țărilor membre pentru gestionarea acestei crize astfel încât să evităm ca deciziile luate într-o parte a Europei să ducă la creșterea prețurilor la energie într-o altă parte a continentului.
7 Reducerea dependenței energetice
Pe termen mediu și lung, însă, pentru a ne asigura că întreprinderile și consumatorii vulnerabili nu vor mai fi supuși riscurilor unor creșteri bruște de prețuri ale energiei, este cât se poate de necesar să reducem dependența energetică a Uniunii Europene. Trebuie să investim în întărirea sectorului energetic intern.
Avem, pentru următorii ani, cea mai mare alocare financiară pentru investiții din istoria Uniunii Europene: 750 de miliarde de euro din Planul de Redresare „NextGenerationUE” la care se adaugă Bugetul multianual tradițional al Uniunii Europene de aproape 1.100 de miliarde de euro. Una dintre prioritățile de investiții pentru următorii ani în UE este tranziția spre o economie verde. Dar când finanțăm tranziția verde trebuie să ne asigurăm că o parte din acești bani merge inclusiv în acele investiții care garantează siguranța energetică a oamenilor și întreprinderilor. Trebuie să investim în dezvoltarea de noi surse de energie, mai prietenoase cu mediul și care, totodată, să ne asigure independență energetică la un preț accesibil tuturor.
Totodată, însă, în tranziția spre o economie cu emisii scăzute de carbon, România va trebui să se folosească și de gazul natural. De aceea valorificarea surselor energetice indigene ale UE precum gazul natural din Marea Neagră sau din estul Mării Mediterane rămâne o etapă intermediară foarte importantă în drumul nostru spre decarbonizare.
