Guvernul Cîțu a fost demis de către Parlament cu un scor record în istoria moțiunilor de cenzură. Macro-economiștii și investitorii sunt foarte atenți la situația politică a unei țări pentru că influențează puternic mediul economic. Voi analiza efectele crizei politice pe două paliere, mai întâi la nivelul populației urmând a discuta ulterior la nivel general impactul asupra economiei.
Populația poate fi afectată de criza politică în primul rând la nivelul stabilității monedei naționale. Monedele țărilor din Europa Centrală și de Est tind să se deprecieze atunci când apar crize politice pentru că investitorii își lichidează din dețineri. Cu toate acestea, în România Banca Națională este foarte atentă la dinamica cursului de schimb și nu mă aștept să vedem mișcări prea puternice în perioada următoare. Cu toate acestea deprecierea monedei naționale va continua în următorii ani și mă aștept ca prețul unui euro să depășească 5 lei în primul trimestru al anului următor.
O altă consecință a crizei politice este imposibilitatea guvernului interimar de a emite ordonanțe ceea ce poate întârzia aplicarea unor măsuri sociale sau de sprijin a populației. Am adus în discuție acest aspect având în vedere creșterile de prețuri la electricitate și gaze naturale pentru care din fericire guvernul a emis deja o ordonanță – rămâne de văzut cât de eficientă va fi aceasta dat fiind cadrul laborios de aplicare.
Ați putea considera că și efectul creșterii dobânzilor este legat de criza politică de la București, ei bine dobânzile sunt legate de inflație în primul rând iar semnalul dat de piețe era de creștere al dobânzilor. Mai mult, Banca Națională a crescut ieri dobânda de politică monetară de la 1,25% la 1,50% ceea ce arată că BNR aplică măsuri pentru a domoli fenomenul inflaționist. Indice ROBOR la trei luni la care sunt indexate majoritatea creditelor cu dobândă fixă era deja peste rata de împrumut la BNR de 1,75% iar după creșterea dobânzii cheie a BNR acest indice a trecut de 2%, mai precis 2,08% pe 6 octombrie. Creșterea dobânzilor pe piața monetară va însemna credite mai scumpe pentru populație și va afecta moderat creșterea economică. Pentru finalul acestui an nu mă aștept la alte creșteri de dobândă din partea băncii centrale însă ciclul de creștere se va relua la începutul anului următor. Un indice ROBOR la 3 luni în jurul valorii de 3% la jumătatea anului următor nu este exclus.
La nivelul macro-economic o criză politică înseamnă o încredere în scădere din partea investitorilor străini. În primele șase luni ale anului 2021 investițiile străine directe au totalizat 3,1 miliarde de euro, mult peste nivelul atins la jumătatea lui 2020 de 996 milioane de euro. O criză politică pune pe fugă investitorii deoarece mediu politic incert nu reprezintă o condiție favorabilă pentru investitori.
Criza politică este o piatră de moară pentru Ministerul Finanțelor în ceea ce privește datoria publică, mai precis ne împrumutăm mai greu și mai scump pentru a ne finanța deficitul bugetar. Fenomenul inflaționist global a contribuit la creșterea dobânzilor la care Statul se împrumută însă criza politică adaugă și aceasta la costuri. Dobânzile titlurilor cu scadența reziduală de 10 ani au depășit 4,4% în condițiile în care la începutul acestui an eram undeva în jurul a 3,1% – pentru o comparație simplă Ungaria plătește acum în jurul a 3,4% iar Polonia în jurul a 2,2%.
Pentru luna octombrie Ministerul Finanțelor are mai multe emisiuni de titluri față de lunile precedente însă nu toate vor avea succes – spre exemplu luni 4 octombrie au fost respinse oferte ambelor licitații din cauza dobânzilor mai mari cerute de finanțatori. Mai mult decât atât în piață se cunoaște faptul că investitorii străini nu mai cumpără din datoria publică a României, sunt în așteptare cum s-ar spune.
O altă chestiune care nu trebuie neglijată este implementarea PNRR – Planul Național de Redresare și Reziliență pentru care va fi imposibilă stabilirea cadrului legal fără un guvern cu puteri depline care să emită ordonanțe de urgență. Chestiunile bugetare nu sunt nici acestea de neglijat întrucât un guvern interimar nu poate pregăti bugetul anului următor.
