Suntem în valul 4 al pandemiei, val care se anunță cel mai grav de până acum.
După 20 de luni, 1.200.000 de români au fost infectați și 5.400.000 au fost vaccinați. Presupunând scenariul cel mai „optimist” (în care niciun dintre cei vaccinați nu a fost infectat anterior), putem estima că 6.600.000 sunt protejați de forme grave (spitalizare, ATI, deces). De fapt, mai aproape de adevăr ar fi vreo 90-95% dintre aceștia (1), să zicem 6.000.000.
Prima infecție trebuie să ne prindă vaccinați
Una dintre ipotezele cel mai larg acceptate în momentul de față este că virusul va deveni endemic și, mai devreme sau mai târziu, va trece prin aproape toată lumea, posibil chiar în mod repetat prin reinfecții (2). Cel mai precaut mod de a ne feri de forme grave este ca prima infecție cu virusul să ne prindă vaccinați. De aceea, prioritatea absolută în perioada următoare trebuie să fie vaccinarea unui procent cât mai mare din populație.
Acceptând numărul de 19.000.000 de locuitori, rămânem cu o populație vulnerabilă față de virus de aproximativ 13.000.000. Ținând cont de faptul că cele 1.200.000 de infecții de până acum au dat țara peste cap timp de 20 de luni, ne putem întreba dacă în ritmul acesta nu ne așteaptă încă o lungă perioadă până să fie toată lumea „protejată” (fie prin infecție, fie prin vaccinare) și să revenim „la normal”. Un calcul rapid (cu 5000 de cazuri noi pe zi si cu 15000 de persoane vaccinate într-o zi) ne-ar duce la 650 de zile. Dacă noile cazuri vor veni in valuri (5, 6, 7 etc.) atunci e probabil să avem perioade mai scurte sau mai lungi de acalmie. Dar nu trebuie să ne amăgim cu speranța că pandemia se va sfârși mai repede. Cu perioade aproape fără cazuri (cum a fost vara lui 2021) durata totală în care vom fi afectați de COVID nu va face decât să se prelungească. Virusul va trece prin aproape toată lumea și important este să fim vaccinați atunci când ne infectăm prima oară.
Sistemul sanitar nu poate funcționa ani de zile cu spitale transformate în „spitale COVID”. Nevoile pacienților cronici, a pacienților afectați de cancer în mod particular și a celor cu afecțiuni acute imprevizibile care necesită de pe o zi pe alta sală de operație și îngrijiri în terapie intensivă nu pot fi neglijate și nici puse pe plan secund timp de ani de zile.
Societatea nu poate funcționa ani de zile în ritm pandemic. Mare parte din Europa se pregătește să încheie capitolul pandemiei, mai degrabă mai devreme decât mai târziu, cu rate de vaccinare completă de 85% in Portugalia, 65% in Franța și 60% în Ungaria.
În România, campania de vaccinare stagnează de 3 luni de zile la un număr redus de vaccinări zilnice (aproximativ 15.000 pe zi după un maxim de 100.000 pe zi în mai 2021). În ritmul acesta toată populația ar fi vaccinată peste aproximativ 850 de zile.
Stagnarea de 3 luni de zile a campaniei de vaccinare. Sursa https://datelazi.ro
1000 de lei pentru fiecare român vaccinat
După câteva campanii de informare și de promovare a vaccinării, și după introducerea certificatului verde, a venit timpul să ne gândim la o nouă strategie: alocarea directă a unei sume de bani pentru fiecare persoană care se vaccinează. Mai concret: 1000 de lei pentru fiecare român vaccinat! 500 de lei în momentul vaccinării complete (imediat pentru cei deja vaccinați) și 500 de lei în momentul atingerii pragului de 75% din populație vaccinată. Astfel va fi în interesul fiecărei persoane (direct financiar, nu numai ca protecție de grup cum este și acum) să încurajeze cât mai multă lume din jur să se vaccineze (3). Ar fi un mijloc prin care fiecare cetățean are ocazia să fie răsplătit pentru că și-a convins cunoscuții să se vaccineze.
Acordarea de stimulente financiare directe de către stat pentru acceptarea unor măsuri importante pentru sănătatea publică este o tehnică validată din perspectiva eficienței (4). Un studiu din Germania publicat la începutul lunii septembrie 2021 estimează că o abordare triplă cu libertăți suplimentare pentru cei vaccinați (similar cu certificatul verde), cu posibilitatea vaccinării la medicul de familie și cu stimulente financiare (în studiul respectiv de 25 sau 50 de euro) poate crește rata de acceptare a vaccinării cu 13 procente (5). Ținând cont de rata inițială de acceptare mult mai mică în România și de valoarea mai mare a stimulentului (25 de euro in Germania versus 1000 de lei în România) ne putem aștepta la un efect chiar mai mare de 13%.
Deși unii pot fi sceptici față de etica unei asemenea măsuri, în general în probleme de sănătate publică măsura cea mai puțin restrictivă sau coercitivă este cea de preferat. Filosoful și bioeticianul Julian Săvulescu scrie în concluzia unui articol publicat în septembrie în Nature Medicine: „Pentru atingerea unui nivel înalt de acceptare a vaccinării, un model de plată-pentru-risc [...] poate fi abordarea cea mai justă dacă educația, încurajarea și facilitarea au eșuat”. (6)
Statul român ar trebui să se asigure că această sumă de 1000 lei ajunge rapid la fiecare cetățean vaccinat. Cum certificatul verde este deja operațional, baza de date la zi cu toți cei vaccinați există deja.
Costul maxim al acestui demers este de aproximativ 14.5 miliarde de lei (75% din 19 milioane x 1000 de lei). În iunie 2020 Florin Cîțu, la acea vreme în calitate de ministru al finanțelor, estima costurile legate de pandemie la 10 miliarde de lei în cele 5 luni dintre februarie 2020 și iunie 2020 (7). 15 luni mai târziu, costurile astronomice ale pandemiei de până acum și din următoarele luni de zile depășesc cu mult acest stimulent. Dacă programul funcționează, va fi meritat. Dacă programul nu funcționează conform așteptărilor, costurile implicate vor fi proporțional de mici. Cu alte cuvinte, și presupunând că măsura nu ar merge, nu am avea prea multe de pierdut.
Ceva trebuie făcut altfel decât până acum
Multe dintre subiectele active de dezbatere sunt piste false, în sensul că au prea puține șanse de a face o diferență notabilă dată fiind gravitatea actuală și viitoare a pandemiei în România. Creșterea numărul de paturi de la ATI și de pe secțiile COVID are limite (pe care e posibil să le vedem în săptămânile următoare) și nu ne poate salva. Cât despre a treia doză, nu există deocamdată dovezi clare că ne-ar proteja de forme grave mai bine decât 2 doze. Și oricum subiectul important nu este acel sfert din populație care a avut deja 2 doze. Implementarea obligativității vaccinării, fie a unor categorii precum cadrele medicale (ambiție prea mică pentru a crește rata de vaccinare totală), fie generală ar putea dura foarte mult și riscă în orice caz să prezinte dificultăți semnificative, de la refuz vehement până la contestare legală și socială.Citeste continuarea pe contributors.ro
