Mulțumesc celor care au trimis comentarii asupra problemelor tratate în articol.

Vasile GhetauFoto: Arhiva personala

O observație, o apreciere, despre stilul de viață, două ipoteze diferite.

Observația

La comentariul lui euNuke, 21/09/2021 At 22:57.

Mă refer doar la sursa indicată asupra creșterii mortalității prin boli-cardiovasculare (https://www.nature.com/articles/s41598-020-78643-1) nu și la restul comentariului.

Prudența se impune în ceea ce privește concluziile autorilor asupra impactul purtării măștii.

Iată ce găsim la Limitations of the study (extrase)

„The study group was small and consisted of healthy men (14 persoane – VG) . Therefore, the data cannot be transferred to other populations. Thus, an assessment of the effect of face masks in older people and in patients with lung and heart diseases is limited.”

Și iată ce găsim la Conclusion:

„In the healthy young men (age, 25.7 ± 3.5 years) in this study, the use of surgical face masks was associated with a significant increase in airway resistance, reduced oxygen uptake, and increased heart rate during continuous exercise. Despite these changes, the endurance performance and perceived stress remained unchanged as compared with the performance without a SM (surgical mask = mască chirurgicală - VG). These data are useful for the assessment of the effects of SMs in occupational and sports settings. Further studies in the elderly and in persons with pulmonary or cardiac diseases are necessary.”

Aprecierea

Este la adresa lui Cetatean, 21/09/2021 At 18:38 .

Din păcate, toate aspectele semnalate cu acuratețe sunt realități actuale ale stării asistenței medicale și stării sănătății românilor. Ele nu sunt noi dar pandemia le-a scos cu brutalitate în lumină. Tot sistemul medical, al sănătății publice este putred. Dominat de multiple interese din sistem și din afara lui.

Iată aprecierile lipsite de echivoc ale managerului unui cunoscut spital județean de urgență făcute în aceste zile la Convenția Română a Spitalelor (23-24 septembrie): „Nu avem un sistem medical, nu vorbim că este performant sau nu, eu spun că nu avem deloc un sistem medical. Această pandemie ne-a arătat deficiențele majore, le știam, dar probabil că le acopeream sau nu le recunoșteam, dar le-am văzut cu toții” (vezi aici). Funcționarea acestui sistem medical a fost și este doar o componentă a modului în care țara este guvernată de 32 de ani.

Dar, funcționarea acestui sistem medical este doar o componentă a modului în care țara este guvernată de 32 de ani. Inventarul dumneavoastră poate contribui la mai buna înțelegere a cauzelor care plasează România în pozițiile din figura 1.

Stilul de viață

În mai multe comentarii apare problema comportamentului românului față de problemele propriei sănătăți. În general, comportamentul este considerat nesănătos. Voi adăuga că în țările dezvoltate din Europa mortalitatea prin bolile aparatului circulator a cunoscut un declin spectaculos începând cu anii 1970 în contextul lansării programelor „revoluției cardiovasculare”. Trei componente au avut și au la bază revoluția: schimbarea stilului de viață, medicamente noi, de mare eficiență în tratarea bolilor cardiovasculare (beta-blocantele îndeosebi) și chirurgia cardiovasculară. În stilul de viață principalele schimbări au vizat alimentația, consumul de alcool și tabac, mișcarea fizică, controlul tensiunii arteriale și al colesterolului, odihna, igiena personală și educația pentru sănătate. Prin programele adoptate și aplicate mortalitatea prin bolile cardiovasculare a regresat masiv. Datele Eurostat pe anul 2017 arată următoarele valori ale ratei mortalității prin aceste boli: pe de o parte: Franța – 197, Norvegia – 232, Spania – 236, Danemarca – 242, Olanda – 257, Elveția – 262, Belgia – 263, Luxemburg – 266, Portugalia – 270, Irlanda – 290, Italia – 306, Suedia – 309, Finlanda - 345, Grecia – 368, populația UE – 27 – 371; pe de altă parte: Polonia – 545, Cehia – 586, Estonia – 634, Croația – 637, Slovacia – 653, Ungaria – 764, Lituania – 822, Letonia – 842, ROMÂNIA – 900. Bulgaria – 1116 (Eurostat. 2021. Causes of death – standardised death rate, 2017(vezi aici).

Diferențele sunt enorme în populațiile europene, îndeosebi între cele din Europa de est și cele din Europa de nord, de vest și de sud. Ele sunt similare cu cele ale speranței de viață la naștere din figura 1 a articolului.

Aprecierile asupra componentelor „revoluției cardiovasculare” și datele menționate ar lăsa să se întrevadă că după cinci decenii de la lansarea revoluției ea nu a ajuns în România. Era imposibil după anul 1989. În toate cele trei componente a ajuns. Medicamentele menționate sunt în farmacii. Nu știm dacă toate și dacă cele mai bune sunt accesibile ca preț. Spectaculoasa chirurgie cardiovasculară este și ea prezentă. Nu știm dacă toată și, mai ales, daca este accesibila ca tarife tuturor celor care au nevoie de ea. Schimbări în stilul de viață în raport cu sănătatea? Da, s-au produs și se produc, fie și dacă ne luăm doar după vizibila aglomerație din clinici și spitale private. Aceasta se întâmplă în mediul urban, în marile orașe mai ales. Ce se întâmplă în mediul rural, abandonat de guvernanți în toți cei 32 de ani? Fără infrastructură, fără apă, canalizare, gaze, în mare parte, fără asistență medicală, fără locuri de muncă, cu populație săracă și îmbătrânită. Schimbarea stilului de viață fără reazem și ocrotire nu este posibilă în măsură semnificativă.

Mortalitatea prin boli cardiovasculare în pandemie. Două ipoteze diferite

Nu știm încă mecanismul cauzal prin care în creșterea masivă a numărului de decese în anul 2020, anul pandemiei Covid-19, predomină creșterea numărului decesele prin boli cardiovasculare. În articolul publicat la 31.05.2021 („Costul demografic al Pandemiei Covid-19”) menționam posibila contribuție a izolării sociale și reluam concluziile unei vaste cercetări de tip longitudinal efectuată în Regatul Unit (500 mii persoane) înainte de apariția pandemiei Covid-19 și ale cărei rezultate au fost publicate, nu întâmplător, în contextul pandemiei de prestigioasa publicație medicală The Lancet.

Reiau un pasaj semnificativ din articol.

„Această analiză a celor două mari studii prospective britanice a arătat că izolarea socială era asociată unei creșteri substanțiale a riscului de a avea primele evenimente de boală coronariană și primele evenimente de accident vascular cerebral care au condus la deces fără a fi asociate internării în spital. În schimb, nu s-a constatat asociere ori asocierea a fost mică între izolarea socială și riscul primei boli coronariene a inimii sau evenimentului de accident vascular cerebral în cazul internării în spital. Luând în considerare diferitele componente care au contribuit la indicele de izolare socială utilizat, trăind singur duce la o asociere puternică cu riscul unui prim eveniment cardiac mortal al bolii coronariene a inimii sau a unui prim atac vascular cerebral fatal, decât trăind având contacte chiar puține cu prieteni, familie sau grupuri.”

Dimensiunea și implicațiile izolării sociale asupra sănătății nu puteau decât să se amplifice în timpul pandemiei prin măsurile restrictive adoptate de guverne și acesta este contextul în care mortalitatea prin boli ale aparatului circulator ar fi urmat să crească, luând în considerare concluziile cercetării.

Iată însă că opiniile a doi cunoscuți demografi de la Institutul Național de Studii Demografice din Franța aduc o ipoteză diferită asupra evoluției mortalității prin boli ale aparatului circulator în anul pandemiei. Ei aduc argumente pentru o așteptată reducere a mortalității prin boli cardiovasculare în Franța în anul 2020. Iată pasajul reprezentativ:

„Decesele prin Covid-19 au lovit în bună parte persoane fragile suferind de alte boli. O anumită proporție dintre ele oricum ar fi decedat în anul 2020 chiar în lipsa pandemiei Covid-19. Decesul ar fi fost atribuit atunci unei alte cauze (diabet, boli cardiovasculare, insuficiență respiratorie cronică, etc.). De aici, probabila scădere în anul 2020 a numărului de decese atribuite acestor cauze. Va trebui de așteptat disponibilitatea statisticilor complete asupra cauzelor de deces pentru a estima importanța fenomenului.” (Pison, Gilles și France Meslé, 2021. France 2020: 68000 décés supplémentaires imputables à l’épidémie de Covid-19, Population & Sociétés, nr. 587, martie 2021 (https://www.ined.fr/fichier/s_rubrique/31218/587.populations.societes.mars.2021.deces.supplementaires.covid.19.1.fr.pdf).

Logica demografilor francezi are substanță fie și dacă va fi susținută doar în parte de așteptatele date. Ne-ar aduce repere și în deslușirea complicatelor evoluții din țara noastră. Citeste continuarea articolului pe Contribuotrs.ro