E sfârșit de august, lumea e încă în concedii, însă în curând viitorul țării, adică tineretul, se întoarce la studii. Dacă până acum am vorbit despre turismul mioritic din alte pespective, m-am gândit că o analiză a studiilor de turism oferite în România ar putea fi interesantă.
Țin să precizez că m-am axat doar pe programe de turism teoretice, oferite de universități sau facultăți, deoarece programele/modulele practice nu prea (mai) există. În special în învățământul preuniversitar - cine mai vrea să învețe la profesională să fie chelner, recepționer, agent de turism? Mai bine să faci două facultăți și un masterat și apoi să ajungi chelner, după 5-6 ani, fără experință practică și cu o gramadă de bani cheltuiți pe studii. Iar la nivel universitar, programele de studii nu combină din păcate partea teoretică cu un an/semestru de practică.
Revenind la oferta de studii, la prima vedere situația pare roză. Am numărat nu mai puțin de 35 de programe de turism, răspândite în toată țara: de la Sighetu Marmației la București, de la Arad la Galați. Însă doar când începem să le analizăm individual putem înțelege ce potențial au studiile de turism din România.
Nu am descoperit nicio facultate de turism în țară, dedicată exclusiv studiilor de turism, cu diverse programe de licență. La ASE există Facultatea de Business și Turism (cu o singura specializare), la Oradea avem o Facultate de Geografie, Turism și Sport, tot cu o singura specializare în turism. Iar la Brașov avem o Facultate de Alimentație și Turism cu două specializări în turism.
Dacă privim de la nivelul cel mai înalt al economiei turistice din România, vom vedea că mare parte din oferta educațională în turism nu este armonizată cu ceea ce se cere la noi în această industrie. Sau cu ceea ce vrem să dezvoltăm ca și țară.
Noi avem probleme mari, foarte mari cu marketingul turistic, în special la nivel de țară, ca destinație internațională. Nu există nici un program de licență dedicat marketingului turistic și nici nu am găsit alte specializări unde sunt oferite cursuri specifice de marketing turistic.
În majoritatea Master planurilor de turism din ultimii 20-30 de ani, România identificase turismul balnear, cel cultural și agroturismul ca fiind principalele liniile de dezvoltare. Și cele mai competitive la nivel internațional - nu mă întrebați de ce, când orașul Praga singur are aproape de 3 ori mai mulți turiști străini decât toată România la un loc (7 mil Praga față de 2.7 România). Sau băile din Hajduszoboszlo atrag 1 milion de turiști anual față de 250.000 la Băile Felix. Oricum, există potențial însă nu prea este unde să înveți despre aceste tipuri de turism. Dacă studii de agroturism am mai găsit (vreo 3-4, unele la pachet cu studii agricole) nicio facultate nu are specializare de turism cultural sau balnear.
Există centre universitare unde găsim 3, 4 sau 5 specializări de turism, de la diferite facultăți sau universități. De exemplu la Cluj, UBB oferă un program de licență la Facultatea de Științe Economice, altul la Facultatea de Business și încă unul la Facultatea de Geografie. Pe lânge acestea, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară, prin Facultatea de Horticultură oferă două programe de studii în turism: Inginerie şi management în alimentaţie publică şi agroturism și Inginerie şi management în industria turismului. E perfect logic să studiezi turism la Facultatea de Horticultură... însă dilema cea mare este: de ce nu sunt unite atâtea specializări într-o Facultate de Turism? Ar însemna o mai bună gestionare a resurselor, o creștere a nivelului educațional (având atâția profesori de specialitate la un loc) și o armonizate și dezvoltare a specializările.
Struțo-cămila de la Facultatea de Horticultură nu e singulară: Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Timișoara are un program de licență în turism. La Constanța, Facultatea de Științe ale Naturii și Științe Agricole are în ofertă licență în Geografia Turismului. Iar la Târgu Mureș, Universitatea de Medicină are și ea o specializare de turism.
În general studiile de turism sunt oferite de facultăți de științe economice, 15 din cele 35 de programe având profilul Economia comerțului, turismului și serviciilor. Ceea ce e bine pentru că studenții învață despre servicii în general și diferența acestora față de produse. Ceea ce mă irită însă este faptul că Geografia Turismului, ca specializare, este pe locul doi ca ofertă educațională (9 din 35).
N-am nimic împotriva geografiei, din contră, însă dacă disecați componența cursurilor la această specializare, veți vedea că este dedicată studiului geografiei. Practic economia turismului are vreo două, trei cursuri în cei 3-4 ani de studii. Pentru mine specializarea Geografia Turismului este o reclamă falsă, sună bine, atrage studenți, dar nu te pregătește pentru a lucra în turism.Citeste intreg articolul si comenteaza pe contributors.ro
