Infrastructura locală este sectorul în care guvernanții se ambiționează să nu schimbe nimic, în ciuda problemelor avute de programele precedente.

Horia BanescuFoto: Arhiva personala

Cu excepția denumirii.

10 MILIARDE DE EURO, ÎNCOTRO?

Ideea unui nou program guvernamental de finanțare a infrastructurii și lucrărilor publice de interes local și județean a fost lansată public de către reprezentanții Guvernului, încă din anul 2020.

Însoțită de promisiunea că acest nou program nu va fi un nou PNDL și că nu va prelua numeroasele deficiențe ale Programului Național de Dezvoltare Locală.

Prezentat public de Guvern, Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, cu o alocare propusă de aproximativ 10 miliarde de euro, preia toate problemele programelor de finanțare anterioare.

Procedura consultării publice este la fel de netransparentă ca în cazul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), fiind practic doar un exercițiu de imagine, nu o componentă deschisă a unui proces complex de modelare a acestui program.

La fel ca PNDL, Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” urmează a fi aprobat tot prin ordonanță de urgență și propune (asemenea PNDL) finanțarea sistemelor de alimentare cu apă, a celor de canalizare și epurare, a drumurilor de interes local, a podurilor și podețelor, precum și a sistemelor de alimentare cu gaze.

Începând cu anul 2020, drumurile de interes local și județean, precum și sistemele de alimentare cu apă și canalizare sunt finanțate și prin Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social (PNCIPS), gestionat tot de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) și derulat prin Compania Națională de Investiții (CNI).

Nota de fundamentare supusă dezbaterii publice de către MDLPA, împreună cu proiectul ordonanței de urgență, prin care se va implementa Programul „Anghel Saligny”, evidențiază superficialitatea programului propus, neprezentând date concrete despre stadiul de implementare al proiectelor din PNDL și PNCIPS, cel puțin pe componentele propuse și în noul program.

DEFICIENȚELE STRUCTURALE ALE PROGRAMULUI „ANGHEL SALIGNY”

IGNORAREA FONDURILOR EUROPENE

  • În logica majorității programelor guvernamentale de finanțare a lucrărilor publice și Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” ignoră fondurile europene, deși domeniile finanțate se suprapun cu mai multe potențiale finanțări nerambursabile (în special în sectorul infrastructurii rutiere și sistemelor de apă - apă uzată).
  • Principala problema a noului program este ca va fi lansat înainte de lansarea sesiunilor de depunere a proiectelor finanțate din fonduri europene, venind practic în competiție cu acestea.
  • PNDL 2 ne-a dovedit o deschidere mai mare a unor unități administrativ teritoriale către acest program, față de fondurile europene, deoarece regulile au fost mult mai relaxate.
  • Lipsa de coordonare a Programului „Anghel Saligny” cu programele operaționale și celelalte instrumente finanțate din fonduri europene, evidențiază o lipsă de strategie în abordarea investițiilor publice, cu impact asupra calității proiectelor.

AMBIGUITATEA FINANȚĂRII INFRASTRUCTURII DE APĂ – APĂ UZATĂ

  • Dotarea cu sisteme de alimentare cu apă, de canalizare și epurare reprezintă una dintre deficiențele importante ale infrastructurii tehnico-edilitare.
  • Iar diferențele dintre urban și rural, în privința accesului la sistemele de alimentare cu apă și canalizare este semnificativă (în cazul accesului la canalizare, în mediul rural aproximativ 10% din populație având acces la aceste servicii).
  • Infrastructura de apă – apă uzată evidențiază cel mai clar nevoia corelării Programului „Anghel Saligny” cu programele finanțate din fonduri europene.
  • Nu se precizează tipul de investiții din acest sector, finanțate prin acest program guvernamental și nici cum se va corela cu investițiile realizate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu cele realizate prin Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD) sau cu cele din fondurile pentru dezvoltare rurală, dacă va mai fi cazul.
  • Lipsa informațiilor referitoare la tipurile de acțiuni sprijinite (în aglomerări de peste 10.000 l.e., peste 2.000 l.e. și/sau sub 2.000 l.e.), corelarea și liniile de demarcare față de investițiile finanțate din fondurile europene, pe fiecare dintre aceste paliere evidențiază o pregătire netemeinică a programului, ceea ce va avea implicații asupra implementării sale, generând riscuri chiar asupra investițiilor finanțate din fondurile europene.

TRANSPARENȚA APARENȚĂ ȘI CAPCANA NORMELOR METODOLOGICE

  • Documentele supuse dezbaterii publice de către MDLPA, cuprind numai proiectul ordonanței de urgență prin care se va implementa programul și nota de fundamentare pentru aceasta.
  • Proiectul OUG pentru aprobarea Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, cuprinde asemenea OUG nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL), informații generale referitoare la beneficiari, tipuri de investiții, dreptul de proprietate asupra terenurilor pe care se vor realiza investițiile, durata contractelor, etc.
  • Însă informația esențială, exclusă din procesul dezbaterii publice, este cea referitoare la criteriile de prioritizare.
  • Potrivit art. 11 din proiectul OUG supus dezbaterii publice, „criteriile de prioritizare și implementarea programului vor fi detaliate în normele metodologice de aplicare a programului”.
  • Practic, sunt supuse dezbaterii publice aspectele generale, în timp ce elementele determinante ale Programului „Anghel Saligny” vor fi decise, din pix, pe cale administrativă, de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA).
  • În aceste condiții sunt întemeiate îngrijorările publice legate de transformarea programului într-un nou PNDL sau PNCIPS, cu alocări discreționare, politizate ale fondurilor publice.
  • Iar termenul de aprobare a normelor metodologice prin ordin de ministru este, conform art. 14, de 10 zile de la data intrării în vigoare a OUG prin care se aprobă implementarea Programului „Anghel Saligny”.
  • Așadar, pe elementele esențiale ale programului, cele care pot determina imparțialitatea alocării fondurilor, dezbaterile vor lipsi sau vor fi pur formale.
  • Nu sunt prezentate nici documentele care vor fi solicitate la depunerea proiectelor în cadrul Programului „Anghel Saligny”, ceea ce ridică un nou semn de întrebare, referitor la posibilitatea selecției pe baze netransparente, lipsite de documentații tehnico-economice, la fel ca în PNDL 2, unde selecția s-a realizat pe baza unor fișe.

EFICIENȚA ADMINISTRATIVĂ ÎN PROGRAMUL „ANGHEL SALIGNY”

  • Asemenea programelor guvernamentale anterioare, nici noul Program Național de Investiții „Anghel Saligny” nu cuprinde, cel puțin în varianta supusă dezbaterii publice, criterii privind eficiența administrativă.
  • Nu sunt prezentate elemente prin care să fie încurajate autoritățile locale care reușesc să-și eficientizeze activitatea, să crească gradul de colectare a veniturilor la bugetul local sau să scadă dependența de alocările de la guvern sau consiliile județene.

REFORMA ADMINISTRATIVĂ ȘI COMASAREA VOLUNTARĂ

  • La nivelul unităților administrativ teritoriale o problemă importantă este reprezentată și gradul mare de dependență al multor localități față de alocările de la consiliile județene și guvern.
  • Sunt unități administrativ teritoriale care nu pot asigura din veniturile proprii, nici măcar cheltuielile de funcționare ale propriului aparat administrativ.
  • Practic, inclusiv pentru plata salariilor funcționarilor din aparatul propriu sunt necesare alocări financiare în fiecare an.
  • Despre investiții nici nu poate fi vorba, astfel încât calitatea vieții oamenilor și reducerea decalajelor de dezvoltare rămân niște dorințe îndepărtate.
  • Iar consecința imediată este migrația (internă sau externă), care va accentua depopularea, cu precădere a localităților rurale și a celor izolate.
  • În aceste condiții, programele guvernamentale de finanțare a lucrărilor publice, mai ales cele gestionate de Ministerul Lucrărilor Publice, care înglobează și administrația publică, trebuie să aibă și o componentă care să încurajeze comasarea voluntară.
  • Reforma administrativă este o necesitate a României, a cărei organizare administrativ-teritorială este structurată conform realităților din urmă cu 50-60 de ani.
  • Și primul element, care poate fi luat în considerare este comasarea voluntară, comunele putând fi parte a unui proiect pilot, derulat cu sprijinul Program Național de Investiții „Anghel Saligny”.
  • Acest program ar trebui să beneficieze de o componentă prin care să se asigure o finanțare suplimentară unităților administrativ teritoriale cu resurse financiare din care nu își pot asigura un minimum de cheltuieli de funcționare (și care au o infrastructură și dotări tehnico-edilitare precare), în cazul în care autoritățile și locuitorii, prin referendum, decid unificarea voluntară cu alte localități învecinate, constituind unități teritoriale mai mari, cu resurse suplimentare.
  • În caz de succes al programului pilot el poate fi îmbunătățit și extins, inclusiv la nivelul județelor.

PRIORITIZAREA INVESTIȚIILOR

  • Un program realist de lucrări publice propune o abordare integrată și o prioritizare a tipurilor de investiții.
  • Deși cererea pentru infrastructură rutieră de interes local și județean este foarte mare și răspunde unei necesități imediate, alocarea finanțărilor din Programul „Anghel Saligny” trebuie să țină cont de eficiență și de un plan de dezvoltare real al localităților.

    Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro