Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Valul de hate speech și încălcarea drepturilor omului se ridică în regiunea Mării Negre: episodul Tbilisi Pride, Iulie 2021

de Vlada Șubernițchi și Roland Kristo     Contributors.ro
Marţi, 17 august 2021, 9:28 Actualitate | Opinii


Marșul pentru Demnitate, Tbilisi, 5 iulie 2021 Guram Muradov/civil.ge
Foto: CRPE

Tbilisi, 5 iulie. Marșul pentru Demnitate urma să încheie o serie de evenimente organizate în sprijinul minorităților sexuale, dar a fost anulat de autorități după ce mai mulți contra- protestatari de extremă dreaptă, încurajați de clerul Bisericii Ortodoxe, au ocupat forțat sediile mai multor organizații LGBT, au ars steaguri ale Uniunii Europene și mișcării LGBT și au agresat zeci de jurnaliști ce urmau să transmită în direct de la marșul Pride.

Alexandru Lashkarava, unul dintre reporterii atacați pe 5 iulie, a murit în urma rănilor cu câteva zile mai târziu. Autoritățile din Georgia nu au respectat drepturile comunității LGBT, au asistat pasiv la atacul asupra sediilor acestora și chiar au incitat la ură prin discursuri denigratoare la adresa lor și a valorilor democratice și occidentale. (In)acțiunile autorităților și suportul lor mai mult decât evident pentru grupările extremiste au condus la evenimentele tragice de la Tbilisi.

Evenimentele din Tbilisi se circumscriu unui curent extremist manifestat din ce în ce mai des în Europa Centrală și de Est. Forțele politice din Georgia, asemenea partidelor de la guvernare din Polonia, Ungaria sau Turcia, au ales să alimenteze sentimente extremiste pentru a polariza societatea, a slăbi opoziția și a distrage atenția de la corupția endemică, lipsa de reforme și managementul prost al pandemiei și al recuperării economice. În România, discursul anti-LGBT este deseori folosit în aceeași notă.

Încălcarea drepturilor minorităților sexuale se înscrie dintr-un lung șir de acțiuni ale guvernării de la Tbilisi ce pot pune în pericol parcursul european al Georgiei, în ciuda voinței majorității covârșitoare a georgienilor ce susțin aderarea la UE. Guvernul de la Tbilisi a adoptat un limbaj dublu: în timp ce la nivel declarativ, în întâlnirile cu liderii europeni, susține în continuare integrarea cu Uniunea Europeană, la nivelul acțiunilor, guvernul condus de Irakli Garibashvili sfidează înțelegerile de reformă adoptate în consens cu opoziția din Georgia, Statele Unite și Uniunea Europeană.*

Cum s-a ajuns la violență?

Marșul pentru Demnitate, programat pe 5 iulie după o serie de evenimente organizate de Tbilisi Pride în luna iulie, a fost anulat după ce mai multe grupări violente anti-LGBT, susținute de mișcări de extremă dreapta și Biserica Ortodoxă, au ocupat sediile Pride, Shame Movement și Human Rights House din Tbilisi, iar apoi au asaltat în mod violent peste 50 de jurnaliști prezenți la evenimente. Printre aceștia s-a numărat și Alexandru Lashkarava, cameramanul care a murit pe 11 iulie în urma rănilor provocate pe 5 iulie.

Au urmat mai multe proteste pașnice la care au participat activiști, jurnaliști și susținători ai drepturilor LGBT care au cerut demisia guvernului pentru că nu a asigurat dreptul la asociere al cetățenilor, siguranța fizică și libertatea de exprimare a jurnaliștilor, respectiv dreptul la nediscriminare al minorităților sexuale. În conformitate cu evenimentele precedente, inclusiv

atacurile asupra Tbilisi Pride din 2013, mișcările extremiste s-au mobilizat provocând altercații, rupând cordonul de polițiști și aruncând cu pietre și sticle în forțele de ordine. Protestatarii violenți au pătruns în piața din fața parlamentului, unde au ars steagul UE, simbolizând rezistența față de integrarea europeană a Georgiei și respingerea valorilor occidentale.

Mișcarea Pride în Georgia s-a confruntat întotdeauna cu rezistență din partea comunităților radicale care apără identitatea tradițională georgiană și ortodoxă, respectiv. Astfel că nu ar trebui să ne surprindă nici evenimentele din această vară. Însă, în toată povestea aceasta iese în evidență tot mai mult susținerea statului pentru grupările extremiste, cu mesaje anti-LGBT și de violența împotriva minorităților sexuale.

O contramanifestație care din start incită la ură și violență nu trebuie să fie protejată sub auspiciile dreptului la întruniri pașnice și la libertatea de asociere. Dimpotrivă, ține de responsabilitatea statului să ia măsuri eficiente pentru a combate actele de discriminare și violență conform legii. Din păcate, reprezentanții Guvernului și a Parlamentului au declanșat și perpetuat violențele în masă și au neglijat Constituția Georgiei. - Ani Akhalkatsi, Open Society Georgia Foundation

Cum (nu) a reacționat statul?

Inițial, Ministerul de Interne al Georgiei a promis că va asigura protecția participanților Pride, dar la scurt timp retorica s-a schimbat. Autoritățile au făcut un anunț public în care cereau participanților și susținătorilor Pride să renunțe la marșul din 5 iulie pentru a evita altercațiile violente promise de grupările anti-Pride. Anunțul autorităților a fost văzut ca o încălcare a dreptului la întrunire pentru manifestanții LGBT, în timp ce grupările radicale l-au perceput ca pe o undă verde pentru a fi agresivi.

De altfel, complicitatea autorităților poate fi dedusă și din (in)acțiunea forțelor de ordine care nu au asigurat un cadru sigur pentru jurnaliștii de la fața locului. Polițiștii nu au prevenit aceste violențe, au intervenit doar în final, când jurnaliștii deja fuseseră grav răniți. Atunci au reușit doar să evacueze victimele, nu și să restabilească ordinea sau să aresteze agresorii.

Într-o țară în care 95% din populație este împotriva paradelor de propaganda (...) singura paradă care va avea loc in țara noastră este cea militară. – Irakli Garibashvili, Prim-Ministrul Georgiei

De cealaltă parte, politicienii au utilizat aceste evenimente pentru a face propagandă împotriva opoziției și a se îndepărta de orice responsabilitate pentru violențe. În dimineața zilei de 5 iulie, prim-ministrul Irakli Garibashvili a declarat că Marșul Demnității este organizat de opoziția radicală (UNM) în frunte cu ex-președintele Saakashvili pentru a crea tulburări în societate. Discursul premierului a luat un ton și mai agresiv după protestele din 11 iulie legate de decesul cameramanului. Demnitarul a declarat că în spatele protestelor stau organizații ce conspiră împotriva guvernului și a bisericii, iar organizatorii folosesc tragedia jurnalistului decedat în interese proprii.

Ce poziție a luat Biserica?

Biserica ortodoxă din Georgia a participat activ la mobilizarea atitudinilor extremiste încă din iunie 2021. Într-unul din comunicatele sale, Patriarhia condamnă actele de violență petrecute pe 5 iulie, dar, în același timp, percepe Pride-ul ca fiind un instrument de promovare a stilului de viața neconvențional, incompatibil cu valorile tradiționale georgiene. Biserica se bazează pe faptul că evenimentul în sine este controversat, iar responsabilitatea pentru actele de violență o poartă exclusiv organizatorii Pride.

Cum a reacționat societatea civilă?

Ca urmare a evenimentelor, mai multe ONG-uri din Georgia au solicitat investigații rapide și transparente ale atacurilor și provocărilor grupărilor de extremă dreaptă și au tras la răspundere autoritățile, cerând demisia primului ministru și a ministrului de interne, pentru că nu au protejat drepturile fundamentale ale omului, inclusiv dreptul la integritate fizică, asociere și exprimare liberă. Doar 17 persoane au fost reținute pe motiv că au intervenit ilegal în activitatea jurnaliștilor. Pe deasupra, ancheta privind decesul reporterului poate lua o întorsătură favorabilă pentru autorități și făptași. MAI-ul georgian a lansat o ipoteză potrivit căreia Alexandru Lashkarava a decedat în urma unei supradoze cu droguri și nu în urma rănilor.

Care este contextul politic?

Nu cu mult înainte de evenimentele violente din Iulie, Georgia părea să-și revină dintr-o perioadă de criză politică. Pe 19 aprilie, Președintele Consiliului European, Charles Michel, reușise împreună cu reprezentanți ai SUA să convingă guvernul georgian și mai multe partide de opoziție să semneze un acord prin care să oprească criza declanșată de contestarea alegerilor parlamentare și arestarea unui important reprezentant al opoziției, Nika Melia.

La sfârșitul lunii mai, opoziția oprise boicotul sesiunilor parlamentare, Nika Melia era eliberat, iar clasa politică părea că va accepta termenii acordului ce includeau reforme cuprinzătoare ale sistemelor judiciar și electoral. Lucrurile au luat, însă, o altă întorsătură. Un prim semn al noii orientări a fost numirea judecătorilor Curții Supreme, în contradicție cu înțelegerile de pe 19 aprilie, după cum Anthony Blinken, șeful departamentului de stat al SUA, a catalogat situația. Reprezentanții guvernului Georgian au ripostat spunând că SUA se bazează pe „dezinformări”.

Evenimentele trebuie privite și în prisma alegerilor locale ce urmează în luna octombrie. Conform acordului de pe 19 aprilie, dacă partidul de la guvernare, adică Visul Georgian, obține mai puțin de 43% din voturile exprimate, atunci se vor declanșa alegeri parlamentare anticipate în 2022. Visul Georgian încearcă să câștige sprijinul coalițiilor ultraconservatoare și al Bisericii Ortodoxe Georgiene pentru a câștiga alegerile locale. În plus, prin narațiunile sale ce atacă Uniunea Europeană și opoziția drept „militanți extremiști” ai drepturilor LGBT, Visul Georgian încearcă să demobilizeze electoratul de opoziție.

Care pot fi consecințele naționale și internaționale ale evenimentelor din Iulie?

Încălcările repetate ale drepturilor fundamentale ale minorităților sexuale și jurnaliștilor pot afecta aderarea Georgiei la instituțiile Euro-Atlantice - un deziderat important al georgienilor după anexarea forțată a Abhaziei şi Osetiei de Sud de către Rusia în 2008. Conform unui memorandum semnat de Administrația Biden pe 4 februarie 2021, protejarea drepturilor minorităților sexuale reprezintă o prioritate în relațiile externe ale SUA. Astfel, nu este de mirare că oficialii administrației americane au reacționat față de violențele asupra minorităților sexuale și a jurnaliștilor.

Ned Price, reprezentant al Departamentului de Stat, a avertizat că „fiecare individ care a atacat protestatari pașnici și jurnaliști pe 5 și 6 Iulie sau cei care au incitat la violență - trebuie să fie identificați; aceștia trebuie arestați și judecăți folosind toate instrumentele legii”. Reprezentantul SUA nu neagă posibilitatea de a aplica sancțiuni, în cazul în care cei responsabili nu sunt trași la răspundere.

Și aderarea la Uniunea Europeană poate fi periclitată, în ciuda acordului de asociere și a declarațiilor pro-europene (adesea lipsite de acțiuni concrete) ale guvernului de la Tbilisi. Într-o scrisoare deschisă adresată guvernului georgian, șefii de delegație a 24 state membre UE în Georgia (în afară de Croația, Malta și Cipru) au declarat că sunt „îngrijorate cu privire la evenimentele recente care au pus sub semnul întrebării relațiile UE-Georgia și imaginea Georgiei drept țară care respectă drepturile fundamentale ale omului”. Semnatarii declarației consideră că încălcările drepturilor la liberă asociere și liberă exprimare au fost grav încălcate și regretă lipsa unei reacții ferme împotriva manifestărilor violente din partea autorităților georgiene. Declarația a calificat cele două momente în care contra-protestatarii violenți au ars steagurile Uniunii Europene drept „atacuri directe asupra aspirațiilor democratice și pro-europene ale Georgiei”.Citeste intreg articolul si comenteaza pe contributors.ro







Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















1270 vizualizari

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by