Monedele virtuale – produse cu etichete înșelătoare

de Calu Monica     HotNews.ro
Miercuri, 14 iulie 2021, 10:22 Actualitate | Opinii


Calu Monica, Asociația Consumers United
Foto: Hotnews
Cele mai grozave, incredibile și uluitoare știri pe care le aflăm de ceva timp încoace în domeniul financiar se referă la „piața crypto”. Auzim de crypto-monede (”crypto currencies), de salturile făcute de Bitcoin , de fraude cripto care au dus la pierderi de miliarde de dolari, la disparițiile misterioase ale unor manageri de fonduri împreună cu volatilizarea în neant a unor valori imense, consecvent blocării accesului pe platformele pe care acestea se tranzacționau. Citim despre cum investitorii au rămas cu ochii în soare și cu portofelele digitale goale. Sau chiar fără portofele digitale, pentru că urmele trebuiau șterse complet, iar lumea nereglementată a activelor crypto permite chiar și așa ceva, să pierzi urma banilor.

Tot așa cum este celebră pentru „albirea” banilor negri, pentru introducerea în circuitul legal a unor bani a căror proveniență este cel puțin discutabilă, dacă nu chiar strigătoare la cer și care nu ar face față nici măcar unei investigații sumare. Nu mai puțin dezbătute în ultima vreme sunt procesele mari consumatoare de energie electrica si a emisiilor mari de căldura cu efect negativ asupra mediului în urma minării. Minarea de bitcoin este procesul derulării de algoritmi necesari creării de noi criptomonede de către calculatoare specializate care rezolvă calcule complexe pentru rețelele de criptoactive.

Și cu toate acestea, mesajul pe care-l transmit cei care încearcă să atragă noi investitori în afaceri crypto (un pic de schemă Ponzi…) este că, dacă ai curaj, poți deveni în scurt timp foarte bogat, iar cel puțin pe hârtie au apărut din această afacere o pleiadă de noi milionari. Și ceva miliardari. Plus o grămadă de looseri, perdanți, adică, dintre care unii și-au pierdut și casele, pe care le ipotecaseră la bancă să facă rost de cash-ul pentru câțiva Bitcoini, de exemplu.

Despre ce vorbim noi aici?!


Despre niște produse financiare în general volatile, despre o piață nereglementată, despre instrumente financiare de frontieră, complexe în ciuda denumirii inofensive și înșelătoare cu care circulă prin lume de ”crypto currencies”- criptomonede, despre derivate ale acestor instrumente, despre lăcomie și naivitate.

Lansarea așa-numitelor criptomonede a exploatat așteptările și speranțele unui public înșelat anterior de industria financiară tradițională, care a fost salvată din marea criză din 2008 cu banii deponenților, cu banii statelor, cu injecții imense de lichiditate venite de la băncile centrale, în timp ce omul obișnuit se confrunta cu tăieri de salariu, șomaj, lichidarea locuinței ipotecate și falimentul fondului în care își investise banii în pensii private.

Drumul a fost deschis de „Bitcoin”, care și-a făcut debutul în 2009, deloc surprinzător așadar, chiar după explozia din anul precedent a crizei economice și financiare. De altfel, viziunea și promisiunea celor care au inițiat aceste așa-zise criptomonede și platformele de tranzacționare dedicate a fost aceea de a democratiza gestionarea banilor, separat de băncile centrale și de guvernele care se dovediseră incapabile să limiteze lăcomia grupurilor financiare și să prevină criza.

Dar cum să fie create așa-numitele monede virtuale, în care să poată avea încredere toată lumea, într-un mediu care să fie ferit de fraudă și de falsificare și, mai presus de toate, fără garanția statului?
Răspunsul l-a dat tehnologia informației și se numește „blockchain”, o bază de date prin care toți deținătorii de astfel de valori primesc o copie - criptată și independentă, dar identică - a tuturor tranzacțiilor care au avut loc. Dacă blockchain-ul este solid, nimeni nu îl deține, iar falsificările sunt, în principiu, imposibile – condițiile par a fi îndeplinite.

Iar de atunci, frenezia cripto-activelor a cuprins lumea, de la managerul de fonduri de investiții private și până la studentul care face bani de buzunar din minare.

Să facem un fel de inventar


Istoria „activelor cripto” a început în 2008 cu o veste obscură despre invenția Bitcoin de către misteriosul Satoshi Nakamoto. „Satoshi”, de altfel, a devenit și denumirea celei mai mici diviziuni a Bitcoin. Apoi, piața cripto-activelor a cunoscut o creștere fenomenală: de când a fost lansat primul Bitcoin în ianuarie 2009, ea a fost urmată de o avalanșă de noi emisiuni (proiecte). Pe platformele specializate pot fi găsite atât cotații pentru diversele „criptomonede”, dar și sumele globale tranzacționate, iar valoarea celor aflate în circulație a depășit 2,25 trilioane de dolari americani. Cum, însă, volatilitatea este o trăsătură tipică activelor cripto, suma avansată mai sus fluctuează masiv de la o zi la alta.

Pe de altă parte, peste 2.000 de proiecte de cripto-active au eșuat deja.O listă a lor poate fi găsită aici: cu mențiunea că denumirea de „monede moarte” se referă la criptomonede care au fost abandonate, utilizate ca înșelătorie, site-ul lor nu funcționează, nu au noduri/ conexiuni pe platforme de tranzacționare, există probleme ale portofelelor digitale (e-wallet), nu există actualizări , au un volum redus de tranzacții sau dezvoltatorii s-au dezis de proiect. Acestea eșuează din mai multe motive: proiectele nereușite sunt abandonate de sponsorii lor, altele sunt piratate, dar se pare că aproape unul din trei proiecte este legat de fraude directe. În multe cazuri, investitorii de retail, persoane fizice, consumatorii au fost printre cei afectați, iar presa abundă în astfel de știri. Totuși, publicul continuă să creadă în proiecte cripto.

Anunțul făcut de către Facebook, în iunie 2019 cu privire la proiectul său de a lansa un sistem global de plăți bazat pe propriul activ cripto, ”Libra” (devenită, între timp, Diem), cu statut de stablecoin a ridicat dezbaterea privind cripto-activele la un nou nivel. Stablecoins sunt așa-numitele criptomonede în care prețul este determinat prin legarea la o monedă fiduciară (fiat) sau la cotații de mărfuri tranzacționate la bursă (cum ar fi metale prețioase sau metale industriale).

Avansat de promotorii săi ca o nouă modalitate prin care utilizatorii pot efectua plăți digitale ieftin și comod, Libra / Diem încearcă să valorifice baza globală de utilizatori Facebook în număr de aproximativ de 2,85 miliarde. Planurile Facebook privind Libra / Diem a adăugat o nouă urgență pentru guvernele lumii ca să își actualizeze cadrul legislativ pentru a reglementa în mod special aceste stable-coins dar și celelalte categorii de cripto-active și pentru ca băncile centrale să își avanseze propriile planuri pentru intrarea în mediul digital a monedelor fiduciare existente adică prin emisiuni de monedele digitale de către băncile centrale (Central Banks Digital Coins).

Drumul este însă plin de suișuri și coborâșuri, deoarece doar câteva simple comentarii și revenirile la ele aruncate de Elon Musk pe Twitter despre caracterul nesustenabil dat de consumul mare de energie pentru minarea Bitcoin, Dogecoin a făcut ca investitorii disperați de fluctuația masivă de pe o zi pe alta să-l implore să se oprească din tweeting.

În aprilie 2021, Nassim Taleb, autorul celebrei cărți „Lebăda Neagră, declara la CNBC că Bitcoin este o schemă Ponzi și o monedă eșuată. O caracterizare destul de caustică venită de la vizionarul care a prezis marele deranj care avea să se producă pe piețele financiare din întreaga lume după spargerea bulei imobiliare în 2007. Asta cu atât mai mult cu cât nu mai demult de 2017, însuși Taleb se arăta entuzisamat și caracteriza Bitcoin ca o idee excelentă... întrucât „îndeplinește nevoile sistemului complex… pentru că nu are niciun proprietar, nici o autoritate care să poată decide soarta sa” ( în prefațarea cărții economistului Saifedean Ammous, „The Bitcoin Standard”).

Mai apoi, într-o scurtă lucrare din iunie 2021, „Despre Bitcoin, valute și fragilitate”, Taleb argumentează că valoarea reală a Bitcoin ar fi 0, că nu îndeplinește condițiile pentru a fi un mijloc de conservarea a valorii, în schimb „aurul și alte metale prețioase nu necesită întreținere, nu se degradează într-un orizont istoric și nu au nevoie de reîmprospătare a proprietăților fizice în timp, Criptomonedele necesită o cantitate susținută de interes”, observă Taleb. Și de energie, devreme ce localnicii care trăiesc în jurul Lacului Seneca din statul american New York acuză operațiunile de minare a Bitcoin că încălzesc lacul atât de tare încât „te simți ca într-un jacuzzi”. Energia ieftină a Iranului și inflația ridicată l-au făcut un centru pentru minarea de criptomonede, iar tot procesul are loc în cadrul unor „ferme de minare” ilegale. De altfel, guvernul iranian a interzis în mod oficial minarea Bitcoin şi alte criptomonede, pentru că procesul a afectat reţelele electrice din mai multe oraşe mari, producând pene de masive de curent. India, acuzând potențialul destabilizator al criptomonedelor asupra sistemului financiar, are în dezbatere o lege prin care va interzice criptomonedele, dar va reglementa emiterea propriei monede digitale.

Dezbateri intense sunt în toate sferele, atât între autorități de reglementare și supraveghere financiară, guverne, bănci centrale cât și între și cu investitorii și cei care lansează proiecte cripto. Nu sunt trecute cu vederea aspecte precum evaziunea fiscală, riscul de finanțare a terorismului, încălzirea globală, efectul potențial destabilizator asupra sistemului financiar global.

Spre deosebire de alte jurisdicții majore, Uniunea Europeană a luat inițiativa de a reglementa și supraveghea această piață emergentă în cadrul pieței unice. În propunerea sa de regulament pentru piețele activelor cripto lansată în 2018 (of Markets in Crypto-assets - MiCA), Comisia stabilește trei obiective principale: protejarea investitorilor și a utilizatorilor, păstrarea stabilității financiare și prevenirea oricărei diluări a controlului băncilor centrale asupra politicii monetare. Trebuie arătat și că, pe tot parcursul propunerii, Comisia subliniază că intenționează să procedeze cu prudență pentru a nu împiedica inovarea într-un domeniu încă în curs de dezvoltare tehnologică și comercială.

În momentul de față, inclusiv autoritățile europene de reglementare financiară derulează analize privind adecvarea legislației actuale a UE la piața cripto-activelor, inclusiv a stable coins și ridică probleme importante legate de la protecția consumatorilor și a investitorilor, integritatea pieței și până la competitivitatea pieței unice a UE.

Ceva mai multe lămuriri nu strică…


O caracteristică comună în Statele Membre ale Uniunii Europene constă în incertitudinile referitoare la clasificarea juridică a monedelor virtuale: acestea nu sunt considerate a fi mijloc legal de plată sau bani, ci mijloace de schimb; ele reprezintă bunuri necorporale sau active necorporale și tocmai de aceea Banca Centrală Europeană și autoritățile europene de supraveghere financiară preferă să se refere la ele ca fiind „crypto assets” - criptoactive.

Aceste clase de noi active pot constitui investiții alternative cu riscuri specifice, fiindu-le inerente și incidente și riscurile de investiții specifice sectorului financiar-bancar și pot lua forma unui activ financiar într-un fond de investiții de exemplu, atunci când sunt deținute de acestea. De altfel, în căutarea unei profitabilități mai bune decât cea obținută din investițiile clasice într-un mediu persistent de dobânzi ultra-mici, iar mai nou erodate de inflație, multe fonduri de investiții printre care și fonduri de pensii si-au reorientat fondurile, în momentul de față unele dintre ele având expuneri considerabile pe criptoactive.

Spuneam mai sus că, din punct de vedere terminologic, în lumea reglementatorilor pieței financiare se preferă utilizarea termenului de „active cripto”, active virtuale (crypto-assets), în măsura în care aceste instrumente nu constituie „monedă” în sensul oficial. Activele cripto nu sunt active tangibile, ci sunt în principal instrumente în formă digitală, cel mai bine descrise ca „jetoane” (tokens).

Banca Centrală Europeană a ales să definească cripto-active leca „un nou tip de activ înregistrat în formă digitală și activat prin utilizarea criptografiei care nu este și nici nu reprezintă o creanță financiară sau o datorie a oricărei entități identificabile. ” Prin urmare, lipsa mijloacelor de definire a rolului lor în economie face ca accentul să se pună acum pe dimensiunea de reglementare juridică, economică și de afaceri a cripto-activelor ca o nouă clasă de active.

Din perspectiva protecției consumatorilor, deoarece în mediul persistent de dobânzi mici și chiar negative, inclusiv aceștia își investesc fondurile bănești pe piața crypto, acestea sunt instrumente riscante în care ocrotirea lor este deosebit de necesară. În mediul extrem de volatil și sensibil la cele mai neașteptate acțiuni (cum a fost, de exemplu, afirmația lui Elon Musk că Bitcoin nu îndeplinește criterile de sustenabilitate datorită consumului mare de energie folosit la minarea acestui cripto-activ) consumatorii sunt susceptibili să nu înțeleagă suficient riscurile implicate în tranzacție, atât în ceea ce privește valoarea investiției, cum și de ce se va schimba prețul activului și șansa ca să realizeze proiectul de bază pentru care se face investiția, iar în cazul unei oferte publice inițiale dintr-un nou proiect (IPO), cât de probabil este ca acesta să aibă succes. Există, de asemenea, problema fiabilității platformelor de tranzacționare.

Deși unele dintre aceste riscuri sunt prezente și în alte tranzacții și investiții ale consumatorilor, acestea sunt exacerbate aici datorită naturii produselor, deoarece sunt extrem de abstracte, diverse și supuse inovației accelerate și lacunelor de reglementare. Problema practică suplimentară constă în faptul că ei nu pot să distingă cu ușurință între acele active care sunt reglementate și cele care se află în afara cadrului de reglementare.

Deci …este Bitcoin o monedă?


O întrebare legată de Bitcoin – dar și de celelalte criptomonede – la care se gândește toată lumea este dacă reprezintă o monedă și dacă pot funcționa precum banii.

O monedă care se află în circulație are în principal funcții de etalon al valorii și mijloc de tezaurizare, oferă lichiditate, este mijloc de plată.

Bitcoin și restul se luptă fără succes să îndeplinească aceste criterii și eșuează din următoarele motive: Pentru a fi un etalon al valorii, o monedă ar trebui să fie stabilă în timp. După cum se vede prin fluctuațiile mari de preț în intervale foarte scurte de timp, acest lucru nu este cazul cu Bitcoin & Co.

Ca etalon al valorii, banii ar trebui să ne permită să formăm cu ușurință o înțelegere a valorii bunurilor și serviciilor și să ne permită să le comparăm între ele. Volatilitatea criptomonedelor face dificilă percepția lor în acest sens.
Lichiditatea și mijlocul de schimb: un mijloc de schimb înseamnă că banii ar trebui să faciliteze cumpărătorilor și vânzătorilor să facă tranzacții. În anumite privințe, Bitcoin îndeplinește această condiție - deoarece cumpărătorii și vânzătorii îl pot folosi (doar) pentru unele tranzacții și în anumite jurisdicții.

Dar nimeni nu poate obliga pe cineva să accepte plata în Bitcoin sau un activ asemănător. La acestea trebuie enumerate limitările, cum ar fi viteza lentă a tranzacțiilor, costurile ridicate ale tranzacției, precum și valoarea instabilă a bitcoinului îngreunează funcționarea corectă a acestuia ca mijloc de schimb. Iar în ceea ce privește lichiditatea, cât timp există internet și acces la energie electrică și dispozitivele dedicate, am putea spune că avem portofelul electronic plin. În lipsa acestor condiții și în caz de rezolvare urgentă a unei plăți, discuția e superfluă.

Așadar, în general, Bitcoin și restul crypto-monedelor seamănă mai mult cu un activ speculativ cu un risc foarte ridicat decât cu o monedă standard. Iar până la reglementarea adecvată la nivel mondial, lucrurile continuă să rămână într-o zonă a incertitudinii.


N.Red: Calu Monica este jurist cu peste zece ani de experiență în zona apărării drepturilor consumatorilor, activitatea ei derulându-se atât în România, cât și în cadrul UE. Ea este și președintele Asociației Consumers United/Consumatorii Uniți








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















3791 vizualizari

  • -6 (12 voturi)    
    Leul (Miercuri, 14 iulie 2021, 10:51)

    Adizadi [utilizator]

    Bitcoin e volatil, da. Dar macar in termen lung a avut doar crestere. In comparatie leul, dolarul si eur au constant doar scadere a puterii lor de cumparare. Luan in considerare ca s-au taiat 4 zerouri mai tineti minte cat costa o paine sau ulei cand eram mici? Costau 4 lei ROL, deci ecivalentul a 0.0004 RON de azi. Reprezinta o devalorizare masiva a economiilor tale, constant si sigur. Mult succes sa va tineti economiile in fiat.
    • +6 (6 voturi)    
      Pentru tine,doar o fraza (Miercuri, 14 iulie 2021, 12:07)

      persuasiv [utilizator] i-a raspuns lui Adizadi

      dar ma indoiesc ca vei intelege,daca nu ai facut-o citind articolul.
      ''O monedă care se află în circulație are în principal funcții de etalon al valorii și mijloc de tezaurizare, oferă lichiditate, este mijloc de plată.''
    • +4 (4 voturi)    
      4 lei ROL ? (Miercuri, 14 iulie 2021, 12:36)

      Relaxat [utilizator] i-a raspuns lui Adizadi

      Da, dar si salariul mediu era 2500 ROL.
      • -3 (3 voturi)    
        dar economiile (Miercuri, 14 iulie 2021, 16:43)

        Adizadi [utilizator] i-a raspuns lui Relaxat

        Si daca pastrai economii in contul bancar ce se intampla cu ele?
        • +1 (1 vot)    
          care cont bancar ? (Joi, 15 iulie 2021, 16:21)

          Relaxat [utilizator] i-a raspuns lui Adizadi

          Erau la CEC bine mersi (pina in 1990)
  • +2 (4 voturi)    
    nu prea cred (Miercuri, 14 iulie 2021, 11:57)

    piticu_enigmatic [utilizator]

    ca e produs financiar (Despre niște produse financiare...) Singura lor legatura cu finantele adica cu banii e ca se pot cumpara/vinde pe bani. N-au nimic in spate sunt niste coduri cumparate care cresc sau scad in functie de ce fac aia cu bani multi. N-au nicio legatura cu nimic. Unii se folosesc de ele ca sa spele bani sau sa faca plati ilegale altii isi risca banii de iaurt in speranta ca fac si ei de-o saorma cu de toate. Poate la un moment dat unele sau altele noi vor deveni mijloc de plata dar mai e si in niciun caz in haosul asta. Singurii care fac bani legal din ele sunt aia cu ATM cu exchangeurile si platformele adica intermediarii.
    • -3 (5 voturi)    
      ai dreptate (Miercuri, 14 iulie 2021, 12:21)

      Adizadi [utilizator] i-a raspuns lui piticu_enigmatic

      Tot altceva inafara de Bitcoin e un scam. Stiu ca ai ideea preconceputa deja despre ce inseamna criptomonedele astea. Nici leul nu are nimic in spate. Poate guvernul sa printeze cat vrea. Anul 2020 a fost deficit 9%. Asta inseamna ca a crescut masa monetara cu 9%. cauta pe google romania money supply chart.
      Pt a intelege un pic mai bine lumea asta iti recomanda sa citesti un singur articol.
      https://vijayboyapati.medium.com/the-bullish-case-for-bitcoin-6ecc8bdecc1
      • 0 (0 voturi)    
        Vad ca nu te lasi,insa umbli tot pe (Miercuri, 14 iulie 2021, 17:16)

        persuasiv [utilizator] i-a raspuns lui Adizadi

        langa.Dar dolarul,ce are in spate,sau yenul???Dar aurul,sau diamantele ?Sau titlurile de stat britanice,UK Gilts?
    • +1 (3 voturi)    
      Dacă vrei să pierzi niște bani. (Miercuri, 14 iulie 2021, 17:25)

      asavreau [utilizator] i-a raspuns lui piticu_enigmatic

      Investești în cryptomonede. Azi, când dai banii ai cryptomoneda, mâne nu o mai căuta. Și nici nu întreba de banii dați. Pune-le cruce.


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by