Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Andrei Saharov, eternul disident (de la Brejnev la Putin)

de Armand Gosu     Contributors.ro
Vineri, 21 mai 2021, 22:34 Actualitate | Opinii


Andrei Saharov
Foto: britannica.com

La 21 mai, s-au împlinit 100 de ani de la nașterea lui Andrei Saharov, cel mai cunoscut disident din lagărul comunist, cu o contribuție importantă la prăbușirea regimului sovietic. Adevărat continuator al intelighenției rusești și unul dintre cei mai străluciți reprezentanți ai școlii de fizică, Saharov a fost printre cei mai tineri membri ai Academiei de Științe. A inventat bomba cu hidrogen, a fost de trei ori Erou al Muncii Socialiste și membru al nomenclaturii academice sovietice, după care s-a dedicat cu entuziasm promovării drepturilor omului, apărării prizonierilor politici, devenind adevărata conștiință a Uniunii Sovietice. Saharov a fost laureat al premiului Nobel pentru pace în 1975 iar în 1989 a condus opoziția parlamentară ce s-a format în Congresul deputaților poporului al URSS.

În aceste zile, la Praga se organizează o mare expoziție dedicată lui Saharov. La fel și în alte orașe din Europa. Parlamentul european care acordă anual Premiul Saharov pentru drepturile omului a lansat o expoziție virtuală. Statuia promisă de autorități la centenarul nașterii, pentru care însuși președintele Putin și-a dat anul trecut acordul, n-a fost ridicată pe bulevardul Saharov din Moscova. Și probabil nici nu va fi prea curând. Mai mult, primăria orașului a interzis cel mai important eveniment, expoziția în aer liber, ce urma să fie deschisă la 17 mai. Locul fusese rezervat încă de anul trecut de Centrul Saharov, însă citatele alese din textele celebrului disident n-au plăcut puterii, care a blocat expoziția. Câteva obiecte personale sunt expuse într-o galerie de artă. Vineri seara, au fost difuzate două filme documentare, dintre care unul la Pervîi kanal, televiziunea cu cea mai mare audiență din Rusia. În schimb, la Nijni Novgorod, unde Saharov a fost trimis de KGB în domiciliu obligatoriu, se organizează în aceste zile un Festivalul de artă Saharov la care participă muzicieni cunoscuți.

Saharov continuă să fie și astăzi, la 32 de ani de moartea sa, când acceptat de Kremlin, când interzis. Putin apreciază faptul că Saharov a inventat bomba cu hidrogen aducându-și astfel o importantă contribuție la creșterea potențialului militar al Uniunii Sovietice. Însă respinge activitatea de apărător al drepturilor omului a ilustrului disident. Este suplimentar iritat de faptul că, în ultimii ani, opoziția a organizat mitinguri de protest la care s-au adunat zeci de mii de oameni, tocmai pe bulevardul Saharov din Moscova, care a devenit un loc simbolic.

Secretarul general sovietic Iuri Andropov a început în 1983 o campanie de demonizare a lui Saharov, acuzat că ar fi agent al spionajului american. Acum, Putin a inițiat o legislație care declară Centrul Saharov “agent străin”. Echivalentul Academiei Civice din România, Centrul Saharov de la Moscova funcționează în apartamentul fostului disident și adună mărturii istorice despre represiune, organizează conferințe, expoziții și lecții publice.

“Reflecții asupra progresului, coexistenței pașnice și libertății intelectuale” (1968) este principala lucrare teoretică a lui Saharov în care avansează necesitatea democratizării societății sovietice, apărarea drepturilor fundamentale ale omului, apărarea libertăților civice, iar în materie de politică externă și securitate propune cooperarea între URSS și Occident, dezarmarea, combaterea sărăciei și ecologia. Lucrarea a circulat în tot spațiul țărilor socialiste (mai puțin în România, se pare) în samizdat și a inspirat mișcările disidente din fostul lagăr comunist. Ideea principală era construcția unei opoziții civice pe baza principiilor non-violenței și libertății. Broșura a fost publicată în contextul invadării Cehoslovaciei și a fost pe largă comentată la posturile de radio străine. În 1970, Saharov a fondat Comitetul pentru drepturile omului din URSS, prima organizație a disidenților din lagărul socialist.

Timp de mulți ani, Andrei Saharov străbate țara și asistă la procesele politice, în care opozanții regimului sunt judecați pentru “activități anti-sovietice”. În decembrie 1975, atunci când la Stockholm, premiul Nobel pentru pace era înmânat soției sale, Elena Bonner, Saharov se afla la Vilnius în fața clădirii tribunalului în care disidentul Serghei Kovaliov era judecat și condamnat.

În 1980, Saharov a protestat împotriva invadării Afganistanului de către trupele sovietice...Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro







Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















2420 vizualizari

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by