Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Laserul de la Măgurele: ”În 2023 putem să ne îndeplinim scopul de a fi membru-gazdă în ELI-ERIC.” Interviu cu Nicolae Mărginean, director al Institutului de Fizică Nucleară

de Lucian Popescu     Contributors.ro
Joi, 13 mai 2021, 7:45 Actualitate | Opinii


Nicolae Marginean, director IFIN
Foto: nipne.ro

Pe 5 mai, Comisia Europeană a aprobat înființarea Consorțiului European de Infrastructură de Cercetare ELI (ELI ERIC), fără România. Era un eșec anunțat. Practic ușile ne-au fost închise din 2019. Cauza principală a fost ”rezoluționarea” contractului pentru sursa gamma cu asocierea EuroGammaS. Partenerii europeni au considerat ca proiectul din România are întârzieri prea mari. Există șanse de a recupera terenul pierdut? Nicolae Mărginean, actualul director al Institutului National pentru Fizica si Inginerie Nucleara - Horia Hulubei, explică situația actuală și modalitățile de rezolvare.

Nicolae Mărginean

Care au fost motivele și cauzele pentru care România nu a fost primită in ERIC în mai 2021? România a fost lăsată complet pe dinafară, nici măcar statut de observator nu a primit.

Principala cauză, din ceea ce știu eu, este neînțelegerea, care a ajuns în justiție, cu asocierea EuroGammaS. Această asociere câștigase un contract comercial pentru construcția și livrarea unui sistem de fascicul gamma de înaltă rezoluție. În 2018, acest contract, după multe tevaturi, a fost rezoluționat unilateral de partea română. Rezoluționarea e un termen juridic apropiat de reziliere, dar are un înțeles ceva mai particular. Faptul că am ajuns în justiție cu institute de cercetare majore din Europa nu ne-a ajutat în niciun fel. Bineînțeles că faptul acesta a fost interpretat de ceilalți membri ai actualului ERIC ca fiind o sursă de întârziere pentru proiect și au decis să continue aplicația fără să mai aștepte după România. De aceea n-am fost incluși în aplicație. Nefiind incluși în aplicație, la aprobare evident că nici acolo nu eram și asta e situația în momentul de față. O problemă dificilă din punct de vedere, să zicem, politic, politică a științei sau politic propriu zis, care e în curs de rezolvare. Trebuie s-o rezolvăm și lucrăm să rezolvăm această problemă.

Sursa Gamma a fost singura problemă pe care am avut-o?

Nu știu dacă a fost singura problemă pe care am avut-o, dar a fost în mod sigur o problemă foarte importantă. A mai fost, probabil, și interacțiunea cu ceilalți membri ai ELI-DC, eu n-am fost de față să văd lucrurile astea, la acel moment nu participam la discuțiile cu pricina.

Ne-am obișnuit ca în România să se întâmple tot felul de lucruri reprobabile, la scară mai mare sau mai mică, dar nimeni nu plătește pentru ele. Vina se evaporă, se disipează. Totuși există niște vinovați pentru această situație cu laserul? Vina nu e ceva ce pluteste așa, în aer, ca un balon.

Ce pot să vă spun e cine avea putere de decizie în acel moment și a luat deciziile de care suntem afectați în prezent. La acea dată, directorul institutului nostru, directorul de proiect ELI-NP și înalt reprezentant al României pentru ELI era academicianul Zamfir.

Au apărut elemente noi în aceste luni, de la plecarea domnului Zamfir, în negocierile cu ERIC?

Foarte multe, pentru că am reluat discuțiile, începând cu septembrie 2020. Am găsit în ELI-DC și în ceilalți parteneri dorință de dialog, dorință de soluționare și de a continua pentru atingerea unui țel care, suntem de acord, că este țelul comun de a avea ERIC în final cu toți trei pilonii înăuntru. Am făcut progrese, recâștigăm bunele relații și vom recupera și formal situația. La nivel științific cred că deja suntem într-un stadiu foarte avansat.

Dați-mi detalii. Ce înseamnă la nivel științific?

Aici trebuie separate lucrurile. ERIC-ul presupune o guvernanță comună. La nivel științific înseamnă să asigurăm funcționarea facilităților, fiecare pe a lui, și să colaborăm pe probleme care sunt comune. Lucrul ăsta se poate întâmpla, se întâmplă. Nu avem limitări pe partea științifică să interacționăm cu ceilalți doi piloni. Avem sprijin din partea ELI-DC în acest moment, sau a ERIC-ului în viitor. În plus, suntem parte într-un proiect european gândit să facă trecerea de la faza de construcție la faza de operare pentru toți trei pilonii, astfel încât să fie definite și agreate politicile și regulile de funcționare ale viitorului ERIC. România, IFIN-ul e parte în acest proiect care se numește IMPULSE, avem o colaborare foarte bună cu ceilalți membri și suntem în aceeași barcă.

Și pe plan politic?

Am înțeles că vor urma contacte la nivel de ministru, poate au existat și anterior, aici cred că altcineva poate să vă răspundă. În ce ne privește pe noi, trebuie să asigurăm partea științifică, partea tehnică și ne facem datoria și o asigurăm cu bine.

Dar puteți să ne spuneți câteva detalii despre cum au decurs negocierile cu ceilalți membri ai ERIC?

Au fost câteva întâlniri, n-aș putea spune că au fost rele. Bineînțeles, fiecare parte și-a susținut punctul de vedere. Cu o aplicație deja depusă la Comisia Europeană era cam târziu pentru România să încerce modificarea acesteia și apoi redepunerea, dar avem toate perspectivele să intrăm ca observator fondator după înființarea ERIC-ului, după ce va apărea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și până în 2023, când e de fapt finalul oficial al proiectului de investiție ELI-NP, să atingem scopul inițial de a fi membru-gazdă al unei facilități ELI în ERIC-ul care tocmai s-a constituit.

Am văzut declarația domnului Costoiu, fost ministru al cercetării, potrivit căruia, citez „România a pierdut definitiv statutul de membru fondator al lui Extreme Light Infrastrutcure Delivery Consortium - European Research Infrastructure Consortium”. Ați putea comenta această afirmație?

Aș porni cu precizarea că e un amestec de termeni. Extreme Light Infrastructure Delivery Consortium este o asociație care s-a creat, dacă mi-aduc bine aminte, în 2012. România este membru fondator al acestei asociații de atunci. Această asociație își va înceta funcționarea odată cu intrarea în funcțiune a ERIC-ului, adică a European Research Infrastructure Consortium. Într-adevăr, nu suntem membru-fondator al ERIC-ului, al celei de-a doua, dar suntem membru-fondator al primeia. Vom fi, în curând, sper, observator-fondator al ERIC-ului și apoi vom accede la statutul de membru-gazdă, asta este noțiunea precizată în statutul ERIC-ului.

A apărut zilele trecute un interviu în Republica.ro cu directorul ELI-DC, în care acesta lăsa cumva ușile deschise pentru o viitoare colaborare în ERIC.

Da, e vorba de domnul Allen Weeks, directorul ELI-DC în acest moment, și va continua în ELI-ERIC. Colaborăm foarte strâns cu ELI-DC și, implicit, și cu dumnealui. Am citit acel interviu, este foarte bine documentat și afirmațiile sunt, într-adevăr, corecte. România are ușă deschisă pentru intrarea în ELI-ERIC, la momentul oportun, evident, și a contat foarte mult restabilirea bunelor relații, pe care le-am pus în practică începând cu septembrie 2020.

Să vedem cum stăm cu rezolvarea problemei cu sursa gamma. Ce dezvoltări au avut loc în litigiul cu consorțiul EuroGammaS?

Aici trebuie să fac niște precizări. Proiectul nostru, ELI-NP, proiectul de investiții, are două componente: laseri de mare putere, care sunt în momentul de față instalați și funcționali și o sursă de radiație gamma, bazată pe retroîmprăștierea fotonilor pe electroni rapizi. Inițial contractul pentru construcția și instalarea sursei gamma a fost câștigat de această asociere numită EuroGammaS. Au apărut necazurile, contractul a fost rezoluționat, în momentul de față există un alt contract, cu o firmă americană Lyncean Technologies și construcția celei de-a doua versiuni de sursă gamma pentru proiectul ELI-NP este în curs. Am rămas cu problema litigiilor cu asocierea EuroGammaS, litigii care au ajuns în justiție și tot începând cu toamna anului trecut am demarat discuții cu această asociere pentru a găsi o soluție care să fie în avantajul ambelor părți și să închidă toate litigiile care au ajuns în justiție. Am identificat împreună o soluție tehnică cu valoare științifică, pe care intenționăm s-o punem în practică, și anume să folosim echipamentele deja livrate, și subiect de litigiu în justiție, pentru construcția unei noi infrastructuri de cercetare în IFIN-HH, de fizică nucleară, care să producă fascicule radioactive. E o idee inovativă, e complementară cu alte idei de fizică nucleară în Europa, cu valoare științifică foarte ridicată. Construcția acestei infrastructuri de fascicule radioactive presupune o finanțare care nu e atât de mare ca aceea a proiectului ELI-NP, ci e gestionabilă, e fezabilă. Având acest obiectiv, în momentul de față, temporizăm acțiunile în instanță, astfel încât să putem ajunge la soluționarea amiabilă a tuturor proceselor, să obținem o finanțare pentru noua investiție și să aducem în România prima infrastructură de producere a fasciculelor radioactive. Eu cred că am identificat o soluție care ne pune în avantaj pe toți cei implicați în această situație neplăcută în care am ajuns.

Practic, o sa fie atunci două surse Gamma?

Nu vor fi două surse gamma, va fi una singură – cea construită de Lyncean Technologies. Echipamentele livrate de EurogammaS sunt în marea majoritate componentele unui accelerator de electroni și se potrivesc foarte bine pentru un alt tip de utilizare, la producerea de fascicule radioactive. Infrastructura de producere a fasciculelor radioactive pe care o avem în vedere în IFIN-HH în colaborare cu EurogammaS este cu totul alceva decât sursa gamma, va furniza ioni grei instabili pentru studii de fizică nucleară și potențiale aplicații în medicină.

Din ce bani va fi platită sursa Vega, produsă de americani?

Pentru sursa gamma contractată cu Asocierea EurogammaS erau prevăzute aproximativ 67 milioane de euro. După rezoluțiunea contractului au rămas necheltuite aproximativ 30 de milioane, care împreună cu penalitățile încasate de la EurogammaS au fost folosite pentru achiziționarea sursei VEGA. Pe de altă parte, faptul că echipamentele livrate de EurogammaS sunt deja produse și plătite face mult mai ieftină construcția unei infrastructuri de producere a fasciculelor radioactive în România și vrem să ne folosim de acest avantaj.

Când o să fie funcțional ansamblul acesta al laserului?

Laserii de mare putere sunt funcționali și acum.

Și ce cercetare se face pe această structură?

E vorba de cercetări, cumva, de frontieră, pentru că modul de a folosi în cercetare laserii de mare putere e în continuare în dezvoltare. E vorba de procese de accelerare, am reușit deja accelerarea de electroni, se încearcă accelerare de ioni grei, se încearcă producere coerentă de raze X, lucruri care sunt de interes științific și, într-un fel, ne permit să învățăm cum să folosim în continuare aceste aparate extrem de avansate pe plan mondial în acest moment. Sunt lucrurile pe care le fac și alții care au laser de mare putere. Avem avantajul puterii de 10 peta-wați care poate fi atinsă și s-a demonstrat că poate fi atinsă la ELI-NP. Avem oarecum un primat pentru o anumită perioadă de timp pe care va trebui să-l folosim inteligent, adică să facem cât mai multe experimente cu putință câtă vreme suntem cu aparatul cel mai bun. Evident, tehnica și știința evoluează și n-o să putem menține la infinit acest statut, să punem în valoare avantajul când îl avem.

Și cum va fi finalizat proiectul ELI de acum înainte? Care sunt costurile estimate de operare și mentenanță? Există vreo problemă cu acele costuri de mentenanță...

Haideți să le luăm pe rând. Costurile de operare și mentenanță a ELI-NP, în momentul de față, sunt 20 de milioane de euro pe an. Sunt lucruri cunoscute, au fost spuse și trimise rapoarte către minister de multă vreme, iar după instalarea sursei gamma costurile se vor ridica la 28 de milioane de euro pe an. În momentul de față, ELI-NP este inclus în lista Instalațiilor și Obiectivelor Speciale de Interes Național pentru cercetare, așa numita lista IOSIN, și finanțarea pentru mentenanță și operare se face prin această linie de finanțare. Ce pot să spun e că un lucru similar se întâmplă și în Cehia și Ungaria, pentru că în perioada care face trecerea de la faza de construcție la faza de operare regim, costurile de mentenanță și operare sunt asigurate de țara gazdă. Deci România trebuie să-și asigure costurile indiferent că e membră sau nu în ERIC. Partea nu tocmai grozavă este că alocările financiare de până acum nu ne prea permit să acoperim aceste costuri. Am semnalat acest lucru ministrului Teleman și avem asigurări că vom primi finanțarea la nivel corespunzător, astfel încât să putem asigura operarea și mentenanța laserilor de la ELI-NP fără probleme în acest an.

În ceea ce privește firma Thales, înțeleg că sunteți la zi cu plata...

N-avem datorii la Thales.

A fost o destul de mare dezbatere despre faptul că memorandumul către ELI Delivery a fost trimis foarte târziu, practic în ultima clipă, când nu mai avea cine să-l citească. Cum s-a ajuns la această situație, știind ce probleme au avut în trecut?

Memorandumul, ca să fie aprobat de Guvern, trebuia propus de Ministerul – la acea data – Educației și Cercetării. Și au fost discuții privind ce e oportun sau nu pentru România, cert este că echipa coordonată de dl. Ciuparu a venit târziu cu o versiune care să fie promovată într-o ședință de guvern. O afacere practic din Ministerul de atunci al Educației și Cercetării sau Ministerul Cercetării pentru că s-a ajuns la începutul lui februarie, lucrurile sunt destul de neclare, care minister era în acțiune în momentul acela. Da, era echipa coordonată de domnul Ciuparu care a venit târziu cu un text care să poată fi băgat în ședință de guvern.


Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro







Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















4423 vizualizari

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by