Luni 10 mai premierul Cîţu şi ministrul Ghinea merg la Bruxelles pentru a agrea o formă finală a Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Hai să vedem despre ce e vorba în acest document pentru că dezbaterea de până acum a fost cam superficială. În primul rând, trebuie să înţelegem patru adevăruri fundamentale despre PNRR:

Sorin IonitaFoto: Arhiva personala

1. PNRR nu e o finanţare pe proiecte

2. PNRR nu e o finanţare pe proiecte

3. PNRR nu e o finanţare pe proiecte

4. PNRR este despre reforme

Asta înseamnă că fără schimbări în sectoarele incluse, în direcţiile agreate cu UE, NU se dau banii chiar dacă proiectele ar fi în principiu bune. Iar dacă s-au plătit bani în avans dar reformele promise nu se întâmplă, finanţarea se blochează chiar dacă proiectele se derulează bine pe teren. Deci fondul ăsta NU merge ca cele Structurale pe care le ştiţi de anii trecuţi şi nu trebuie confundat cu Bugetul multianual 2021-2027 (“cele 50 de miliarde”).

PNRR trebuie privit ca omatrice de condiţionalităţi şi benchmarks de tip MCV, unde toată lumea e monitorizată pe progres de două ori pe an. Şi nu sunt doar patru benchmarks pe justiţie ca în MCV, ci o puzderie, în nenumărate domenii. Scopul principal e să se facă reformele; cheltuirea banilor e în subsidiar.

Încă patru adevăruri fundamentale despre PNRR

5. Fiecare minister trebuie să trimită nu doar proiecte, ci şi o matrice de reforme ataşată lor. Bună parte din ministere şi administraţie NU a înţeles lucrurile de mai sus şi trimite în continuare în PNRR proiecte, mai bune sau mai rele, dar fără reforme ataşate. Asta e principala dificultate în negocierile cu Comisia: cerem bani dar fără să spunem ce anume vrem să schimbăm, nu doar să construim.

6. Ultima plată din PNRR se poate face în 2026. Tot ce nu-i terminat trebuie să continue din fonduri proprii. Practic avem la dispoziţie doar un cincinal, nu şapte ani (plus prelungiri) ca la Structurale, deci proiectele trebuie executate toate în acest calendar.

7. Suma alocată României în granturi a fost încă din 2020 stabilită la 29.2 miliarde euro (13% din PIB). NU s-a “pierdut” nimic la negocieri până acum şi nu s-a pus problema vreodată să primim 42 miliarde euro. Confuzia vine din aceea că guvernul a decis să adune mai multe proiecte decât se puteau finanţa (cu vreo 35% în plus) astfel încât, dacă unele se resping, să aibă altele la îndemână pe listă. Această confuzie este şi deliberat întreţinută în polemica politică.

8. Suma de 29.2 miliarde euro trebuie să includă un minim de:

Cum se derulează financiar PNRR

• Toată lumea depune planurile naţionale agreate până în mai-iunie 2021
• Apoi începe altă muncă grea: fiecare ţară face un Plan de Finanţare (PF) eşalonat pe fiecare domeniu din PNRR, pe ani şi pe ţinte de atins periodic (milestones & targets). PF trebuie agreat cu Comisia, deci va urma încă o repriză de negocieri şi stres, în funcţie de cât de bine şi clar a fost făcut PNRR iniţial.
• Prefinanţarea (13% din sumă) ni se virează la două luni după aprobarea PF. În funcţie de cum ne mişcăm, poate fi octombrie 2021 sau mai târziu.
• De două ori pe an facem un Raport de Implementare pe reforme (milestones), nu doar pe stadiul proiectelor cum eram obişnuiţi până acum. La ele ataşăm o cerere de plată conform calendarului agreat în PF.
• Decontarea celor două cereri de plată anuale se face în funcție de reforme, NU proporțional cu avansul fizic al proiectelor. Deci dacă ai promis reforma pensiilor sau ANAF, de exemplu, şi n-ai făcut-o la termen, se blochează banii chiar dacă lucrările pe proiecte sunt în grafic. Cu cât se decalează mai mult plăţile, cu atât e mai puţin probabil să te încadrezi în termenul de cinci ani. În plus se verifică încadrarea în cele 37% cheltuieli pentru “verde” şi 20% pentru digitalizare iar abaterile duc de asemenea la nedecontare. Ministerele vor trebui să poată gestiona deci simultan şi graficele de lucrări, şi categoriile de cheltuieli şi avansul reformelor promise.

Unde suntem cu PNRR astăzi, 7 mai 2021? Care sunt problemele?

Negocierile cu Comisia au fost permanente în ultimele săptămâni, pe sectoare de policy, pe ambele laturi ale PNRR: planul de reforme şi proiectele ca atare.

A. Matricea cu principalele reforme la care ne angajăm, pe care se vor construi milestones evaluate de două ori pe an, poate bloca complet finanţarea în PNRR cum am văzut. În cadrul discuţiilor în curs şi la negocierile de săptămâna viitoare avem ca temă să facem mai clar faptul că reformele finanțabile din PNRR sunt cele menționate în recomandările specifice de țară.

Discuţiile fiind în desfăşurare, EFOR nu poate şi care e stadiul lor exact azi, vineri 7 mai, dar din discuţiile anterioare putem da câteva exemple din cele care au fost desemnate ca priorităţi în rapoartele de ţară ale Comisiei, deci sunt obligatorii:

• Reforma pensiilor, pe care ezităm să propunem un calendar exact
• Reforma salarizării în sectorul bugetar: chestiunea cu sporurile şi toate celelalte probleme
• Reforma în fiscalitate: aici am propus lucruri insuficiente, gen conectarea caselor de marcat, dar nu o reformă & digitalizare clară şi masivă a ANAF aşa cum se aşteaptă, pentru a îmbunătăţi colectarea veniturilor
• Reforma administraţiei locale: solicităm un fond pentru primării dar nu am propus nimic substanţial ca reforme, în afară de o versiune soft (voluntară) de asocieri de localităţi care e oricum posibilă şi pe cadrul legal actual

Se pot include în PF (şi milestones) reformeîncepute după februarie 2020, deci de la debutul pandemiei. Cu alte cuvinte, dacă putem justifica că s-ar fi făcut ceva în 2020 pe punctele care ţin de recomandările de ţară, Comisia acceptă să bifăm drept condiţie îndeplinită din start şi să luăm bani în plus pe asta. Totul depinde de ce reforme am făcut noi în 2020 şi cât de convingători suntem cu ele.

B. Lista de proiecte ca atare, pe care s-a concentrat toată discuţia publică de până acum, pentru că nici comentatorii nu au înţeles mai bine decât ministerele că PNRR NU este doar despre investiţii, calitatea ori acceptabilitatea lor la Bruxelles. Ca şi la punctul (A), nu putem şti la EFOR care e stadiul negocierilor la zi, dar ne putem referi la exemplele vehiculate în presă până acum şi la versiunea PNRR din aprilie 2021.

• PNRR se va schimba faţă de ce a fost publicat anterior de guvern, fiind considerat prea fragmentat şi împrăştiat. Din cele 31 de componente împărţite pe şase piloni vor rămâne aproximativ jumătate.
• Vă propunem să priviţi proiectele ca împărţite (pur analitic) în trei categorii gen semafor, cu concluzia de acţiune pentru fiecare: vedeţi tabelul din pagina următoare. Lucrurile au fost în permanent flux în ultimele săptămâni, cu proiecte adăugate de ministere ori scoase în negocierile politice ale coaliţiei, deci nu putem avea o imagine completă a lor până săptămâna viitoare când se trage linia. Versiunea de PNRR publicată la începutul lunii aprilie evident nu mai corespunde în detalii.
  
  Citeste intreg articoclul si comenteaza pe contributors.ro