Listarea UiPath a încântat publicul avizat din România, unde s-a comentat în termeni de ”o listare de succes”, ”finanțare de miliarde”, ”avalanșă de investitori globali”. Prea puțin a intrat subiectul pe agenda publică pentru o dezbatere reală despre această tranzacție sau despre multe altele mai mici care au avut loc în ultimele luni la Bursa de Valori București.
În fapt, o companie globală de tehnologie alege New York Stock Exchange pentru a atrage finanțare de 1,3 miliarde de euro. Interesant este că UiPath a amânat listarea pentru câteva luni pentru că se bătea cu alte 3 oferte în același timp. Cu toată nebunia lui Trump, bursele au fost euforice pe tot mandatul lui și cum capitalul migrează cel mai ușor către investiții profitabile, piețele americane bat recorduri istorice de câțiva ani.
Este doar o ilustrație a succesului de care se bucură bursele din SUA, post-Brexit, care, cel mai probabil, va detrona Londra drept centru financiar al lumii, cu mai multe instituții financiare care și-au mutat birourile în toată Europa. Un studiu recent mandatat de Comisia Europeană către Oxera aduce în atenție declinul burselor europene, trece în revistă cauze, dar și posibile soluții. Practic, volumul total de finanțare atras prin Oferte Publice Inițiale (IPO)-uriși emisiuni secundare a scăzut la mai puțin de jumătate în Europa-27 în perioada 2015-2019, în timp ce în SUA a crescut cu 20% și a rămas aproape constant în Marea Britanie. Aceste diferențe s-au adâncit odată cu pandemia, în special în privința IPO-urilor: în primele 9 luni din 2020, Statele Unite au atras cea mai mare parte a listărilor, cu finanțări record de peste 100 miliarde de dolari din IPO-uri, în timp ce listările din Europa-27 au strâns mai puțin de 9 miliarde de dolari, iar cele din Marea Britanie mai puțin de 3 miliarde de dolari. Listarea așa-numiților unicorni (companii cu valoare de piață de peste 1 miliard de dolari) demonstrează încă o dată tendințele globale. Între 2014 și 2018, 100 de unicorni s-au listat pe piețele din SUA, în timp ce doar 8 în Europa (dintre care 3 în Marea Britanie). Jumătate dintre unicorni listați în statele europene au derulat IPO-uri în SUA pentru a beneficia de un cadru de reglementare mai favorabil și în general, de un ecosistem mai puternic.
Supra-reglementarea sufocă bursele din Europa
Piețele de capital europene au jucat un rol din ce în ce mai mic în finanțarea companiilor față de celelalte regiuni dezvoltate principale, conform aceluiași studiu citat mai sus. De exemplu, companiile europene listate sunt, în medie, mai mari și mai vechi decât în celelalte regiuni economice, o dovadă a dificultății pieței europene de a atrage companii mici, în creștere, în timp ce costurile totale ale unei oferte publice inițiale (IPO) variază de la 5% la 15% din veniturile brute. Numărul listărilor în UE-28 a scăzut cu 12% în 2018 comparativ cu 2010, în timp ce în SUA a crescut cu 5% din 2010 până în 2018. Delistările în UE-27 au depășit noile listări aproape în fiecare an în perioada 2010 – 2018 și este în continuă creștere, în timp ce numărul listărilor noi este mai volatil.
Însă, necesitatea recapitalizării masive a companiilor europene devine din ce în ce mai stringentă, susține EuropeanIssuers, asociația europeană a companiilor listate și asociațiilor naționale din care face parte și ARIR - Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România. Companiile europene se vor confrunta cu provocări dificile în următorii câțiva ani, o mare parte dintre acestea fiindafectate de dezechilibre financiare și restricții comerciale care le amenință însăși supraviețuirea, ca urmare a restricțiilor impuse în pandemie. Așa cum reiese dintr-o serie de rapoarte informative privind consecințele măsurilor COVID-19 asupra economiei europene, inclusiv asupra companiilor listate la bursă, între 25% și 35% dintre companii ar suferi un deficit de finanțare după epuizarea fondurilor de rulment și, respectiv, a rezervelor de lichiditate, între 350 miliarde de euro și 500 miliarde de euro într-un scenariu de bază. Într-un scenariu pesimist, aceste ponderi ar putea crește la 35%, respectiv 50%, pentru 180.000-260.000 dintre companiile europene care angajează în jur de 25-35 milioane de persoane, iar deficitul s-ar situa între 650 miliarde de euro și 900 miliarde de euro.
Potrivit unui studiu realizat recent de McKinsey, efectul devastator pe care COVID-19 îl are în special asupra întreprinderilor mici și mijlocii europene, care angajează mai mult de două treimi din forța de muncă europeană și contribuie substanțial la economia Europei s-ar putea traduce prin intrarea în incapacitate de plată pentru o cincime dintre întreprinderi urmată de concedieri de personal și chiar o posibilă închidere a activității până în septembrie 2021 pentru 39% - 77% dintre acestea, în funcție de diferitele scenarii privind evoluția economiei în următoarele luni. Mai mult, BIS – Bank for International Settlements estimează că numărul falimentelor din economiile avansate ar putea crește cu mai mult de 20% în 2021 față de 2019.
După avalanșa reglementărilor europene din ultimii ani, care a început cu MiFID, directiva prin care s-a impus creșterea transparenței piețelor financiare din UE, strategia de politică europeană ar trebui să sprijine companiile în depășirea dificultăților curente și în asigurarea unei transformări profunde a activității lor și nu să răspundă tendinței de recesiune a piețelor financiare cu mai multe reglementări și cerințe suplimentare de informare pentru companii, susțin la unison companiile listate prin EuropeanIssuers. Este esențial ca în acest moment Uniunea Europeană să analizeze, în mod corespunzător, calendarul oricăror reforme, astfel încât companiile să își poată pune toată energia și resursele în repornirea activității lor comerciale și nu în conformarea cu noile reglementări. Recent, ARIR, alături de alte organizații europene, au solicitat și obținut amânarea cu un an a unei noi raportări anuale europene standardizate – European Single Reporting Format. Însă, planurile UE nu se opresc aici. Recent, s-a desfășurat un amplu proces de consultare prin care s-a testat opinia privitoare la crearea unui singur punct de raportare european, practic standardizarea și centralizarea tuturor raportărilor companiilor listate la bursă. Și asta după ce mulți specialiști au recunoscut eșecul proiectului Pieței Unice de Capital început în urmă cu 5 ani, aflat în regândire majoră, pentru că nu a generat efectele scontate. În România se mai adaugă multi-raportarea acelorași informații către mai multe instituții, aspecte semnalate de ani de zile.
