Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Hotărâre istorică privind statul de drept la Curtea de Justiție a UE

de Alin Orgoan     Contributors.ro
Miercuri, 28 aprilie 2021, 13:27 Actualitate | Opinii


Alin Orgoan
Foto: Arhiva personala

CJUE Reppublika vs. Prim-ministrul Maltei, 20 aprilie 2021

O nouă interpretare a Tratelor Uniunii Europene a fost elaborată într-o hotărâre recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Într-o speță benignă despre o situație care privea numirile judecătorilor în Malta, Curtea consacră principiul non-regresiei legislației privind statul de drept. Cu alte cuvinte, dreptul european se opune ca un stat membru au UE să slăbească protejarea valorilor consființite în Articolul 2 TUE față de cea asigurată la momentul aderării. Pentru persoanele din mediul juridic sau persoanele care urmăresc în general reformele Justiției, această hotărâre este un precedent important care nu trebuie să treacă neobservat.

Hotărârea pronunțată pe 20 Aprilie 2021 Reppublika vs. Premierul Maltei, de către CJUE cu privire la sistemul de numiri judiciare în Malta va putea fi utilizată ca un important precedent pentru toate viitoarele spețe care privesc subminarea sau tentativele de a aduce atingere principiilor statului de drept.

Marea Cameră a Curții de Justitie a UE, cea mai înaltă formațiune a instanței care este rezervată pentru cele mai importante dosare a pronunțat o hotărâre care confirmă faptul că legile care reglementează numirile judecatorilor utilizate de Malta în 2019 nu au încălcat legislația UE. CJUE a fost rugată să stabilească dacă noul cadru legislativ al Maltei pentru numirea judecătorilor și magistraților și faptul că premierul maltez a avut ultimul cuvânt cu privire la numire, încalcă legislația UE sau nu.

În aceasta speță, instanța de la Luxemburg, după analiza argumentelor a considerat că metoda de numire nu este contrară legislației europene, dat fiind faptul că primului ministru i se cerea să acționeze la sfatul unui organism independent.

Dincolo de faptele din speță, judecătorul european de la Luxembourg a explicitat obligațiile care revin statelor membre odată ce au aderat la valorile Uniunii. Curtea face referire foarte clar la dreptul european care obligă Statele membre să se abțină de la adoptarea unor norme care ar submina independența sistemului judiciar, consacrând printr-un obiter dictum un nou principiu al non-regresiei legislației privind respectarea statului de drept.

În construcția concluziilor, judecatorul se folosește de această etapă pentru a realiza noi interpretări pe care le va putea folosi în viitor. Curtea concluzionează foarte explicit silogismul prin care ajunge la consacrarea acestui principiu, și anume „că respectarea de către un stat membru a valorilor consacrate la articolul 2 TUE constituie o condiție pentru a beneficia de toate drepturile care decurg din aplicarea tratatelor în privința acestui stat membru. Prin urmare, un stat membru nu își poate modifica legislația astfel încât să determine o reducere a protecției valorii statului de drept, valoare care este concretizată printre altele de articolul 19 TUE”.

Hotărârea Reppublika apare ca un caz clasic de interpretare a dreptului Uniunii Europene la o primă privire, însă ea ascunde o decizie istorică în ceea ce privește asumarea vădită a rolului proactiv judiciar de care dă dovadă CJUE pentru apărarea democrație, valorilor europene și a statului de drept. În fața atacurilor recurente în state membre precum Ungaria sau Polonia și a ineficacității controlului politic, rolul Curții de Justitie în a apăra principiul statului de drept devine ultima redută, o luptă pe care din fericire Curtea de justiție a UE este pregătită sa-și o asume.

Aceasta hotărâre va schimba definitiv peisajul conteciosului foarte proaspăt pe aceste teme care țin de stat de drept, indepedența justiției, valorile Uniunii Europene, dând o putere de decizie importantă Curții de Justiție a Uniunii Europene. CJUE, până de curând, a interpretat prevederile tratatelor pe aceste teme într-un mod mai strict, axându-se doar pe dimensiunea respectării statului de drept de către instituțiile Uniunii, conform cu jurisprudența de bază pe această temă, CJUE Partidul Verzilor împotrivă Parlamentului din 1976. Un precedent pentru provocările viitoare ale acțiunilor guvernamentale sau legislative care ar putea fi considerate amenințări pentru a slăbi statul de drept. Principiul non-regresiei poate fi definit că o interdicție asupra conduitei statului care are ca rezultat slăbirea statului de drept.

Există în mai multe state ale Uniunii un fenomen de degradare a statului de drept care pot fi observate de pildă, începând cu 2010 în Ungaria, 2015 în Polonia, sau 2018 în Romania. Atacurile acestea sunt foarte vizibile și tangibile, ne referim la tentative legislative - unele reușite, alte eșuate - de a fragiliza statul de drept, lupta anticorupție, de a pune presiune asupra sistemului judiciar și a submina independența justiției. În 2017, pentru prima oară, atunci când s-a considerat că am ajuns la o limită la nivel european, au fost activate prin articolul 7 TUE pârghiile și instrumentele politice pentru a asigura respectarea statului de drept în Polonia prin controlul politic la nivelul Uniunii, însă s-au dovedit a fi ineficiente datorita regulilor de vot al unanimității la nivelul Consiliului.Exista desigur un paradox aici, cum ar fi de exemplu că Uniunea Europeană are criterii stricte în ceea ce privește respectarea statului de drept pentru Statele care doresc să devină membre al Uniunii Europene, însă nu are instrumente suficient de puternice pentru a se asigura că aceste state vor respecta aceste criterii imediat după aderare. Putem să menționăm articolul 7 TUE care face referire la acest control politic destul de rigid și ineficient, mai apoi putem vorbi despre rolul Curții de Justiție care până mai recent nu s-a pronunțat pe aceste întrebări atât de clar.

Pe 20 aprilie 2021, CJUE, fară trâmbițe și fanfare, printr-o speță foarte simplă, s-a armat cu un nou principiu general de drept care să o ajute în contenciosul foarte dificil al statului de drept. Deși a plecat la luptă precum David împotriva lui Goliat, adică neînarmată de prevederi explicite în tratatele Uniunii, Curtea prin intermediul interpretării extensive a dreptului, facultate a judecătorilor, se dotează încet cu precedente care să-i permită să înfrunte spețele mai grele cu state precum Polonia sau Ungaria.

CJUE a început această pregătire și înarmare cu noi principii în 2018, imediat după prima activare a articolului 7 TUE. Prima hotărâre de acest tip este cea din 27 februarie 2018 Asociația sindicală a judecătorilor din Portugalia, CJUE se dotează cu noi competențe pe sine prin interpretarea extensivă a articolelor 2 și 19 TUE. Începând cu aceasta hotărâre, CJUE vă putea să decidă dacă o legislație care privește independența justiției naționale este conformă sau nu cu dreptul UE.


Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro









Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















4042 vizualizari

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by