Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Trăsăturile “diplomației vaccinului” în Moldova: Avantajele României în fața Rusiei

de Denis Cenusa     Contributors.ro
Joi, 25 martie 2021, 14:48 Actualitate | Opinii


Denis Cenusa
Foto: Arhiva personala

De la începutul pandemiei COVID-19, criza sanitară din Moldova a ieșit în evidență, din cauza ratei înalte de infecție și mortalitate, care o plasează în lista celor mai active surse de contagiere în Europa de Est. Dar, pe lângă multiplele eșecuri legate de gestionarea pandemiei, țara s-a convertit într-un studiu de caz unde poate fi observată o competiție, deocamdată ascunsă, dar și inegală, între „diplomațiile vaccinului” – derulate de România (tangibilă) și Rusia (iluzorie). Deși ambele părți urmăresc interese istorico-geopolitice antagoniste în Moldova, criza COVID-19 a elucidat o diferență radicală de abordări din partea acestora.

În comparație cu poziția pro-activă, cu rezultate palpabile, din partea Bucureștiului, reacția Moscovei la pandemie în Moldova a fost mai tardivă, iar contribuția - net inferioară. În mai multe aspecte, România a depășit chiar și asistența UE, care, la rândul său, s-a remarcat prin sprijinul considerabil oferit Moldovei - sub formă de echipament medical, asistență (macro-)financiară, facilitarea donațiilor de vaccin, pe filiera COVAX. Cu toate acestea, asistența europeană nu face parte din schematizarea comparativă a acțiunilor României și Rusiei în direcția Moldovei – de la debutul pandemiei în martie 2020 și până la distribuția vaccinului, începând cu februarie 2021.

Atât în perioada guvernării conduse de Socialiștii pro-ruși, în frunte cu Igor Dodon, dar și mai mult după preluarea funcției de președinte de către Maia Sandu (la finele lui 2020), România a menținut o poziție pragmatică vizavi de ajutorul sanitar pentru Moldova. În calculele Rusiei nu a intrat acordarea de ajutor consistent forțelor pro-ruse moldovenești aflate la guvernare în 2020 (Vezi Tabelul). Pe de o parte, eforturile de atunci ale Moscovei erau focusate pe utilizarea foarte selectivă a asistenței sanitare (măști, teste, medici etc.) pentru fragmentarea unității UE și discreditarea acesteia în Balcanii de Vest – Italia și, respectiv, Serbia (IPN, Aprilie 2020). Pe de altă parte, dacă Rusia ar fi ajutat substanțial Moldova, atunci ar fi stabilit un precedent costisitor pentru bugetul său, generând solicitări de asistență din partea altor țări din spațiul post-sovietic, în special din interiorul Uniunii Economice Eurasiatice.

Tabel. Asistența sanitară a României și Rusiei pentru Moldova între martie 2020 și 20 martie 2021

Asistență sanitarăRomâniaRusia
Medici42 persoane / 15 zileNu
Echipament de protecție personală2 loturi de echipament(33 de camioane)15.000 teste medicale
Facilitare expresă a achiziției de medicamente Da Nu
Vaccinuri – donații promise200.000Nu

Sursa: Compilația autorului

România pe calea „diplomației vaccinului”

Pe durata pandemiei, solidaritatea României față de țara vecină a fost pronunțată și a luat diferite forme. La începutul lui 2020, partea română a păstrat deschis fluxul de medicamente către Moldova (Martie 2020), în condițiile în care la nivel european și în exterior, instinctul egoismului național producea deficite în exportul de medicamente internațional. Ulterior, România a expediat o misiune temporară de medici (42 medici și asistenți medicali), care au asistat personalul medical din diferite localități moldovenești, depășit de virusul totalmente necunoscut. Un alt efort al părții române constă din două loturi masive de echipament și medicamente expediate în mai 2020 (3,5 milioane EUR) și în primele luni ale lui 2021 (în valoare de 2,3 milioane EUR). În cele din urmă, Bucureștiul a convenit să doneze 200.000 de vaccinuri, achiziționate pentru propriile necesități, prin intermediul procedurilor centralizate ale UE. Formulată la finele lui 2020 de către președintele Klaus Iohannis, donația a început să se materializeze la finele lui februarie 2021, cu un prim lot alcătuit din 21.600 de vaccinuri. Odată cu declararea donației și ulterior cu livrarea propriu-zisă a vaccinului, au fost puse niște baze sigure pentru o „diplomație a vaccinului” favorabilă României. Astfel, ajutorul oferit Moldovei și populației sale, în care se găsesc un număr mare de cetățeni cu pașapoarte românești (estimat la circa 1 milion de persoane), îi permite României să stabilizeze securitatea epidemiologică la frontieră estică. Pe termen mediu și lung, prin intermediul „diplomației vaccinului”, autoritățile române și-ar putea consolida imaginea pozitivă în Moldova, unde publicul continuă să îl admire mai mult pe Vladimir Putin, cu 45,5%, decât pe Klaus Iohannis – 35,4% (BOP, Februarie 2021).

Datorită conjuncturii politice favorabile din Moldova, România poate implementa o „diplomație a vaccinului” în mod eficient. Președintele Maia Sandu este implicată activ în comunicarea detaliată a ajutorului recepționat de țară din partea României și a altor parteneri externi. Iar în eventualitatea numirii noului prim-ministru din rândul aliaților politici ai lui Sandu (Igor Grosu), deschiderea Moldovei spre comunitatea internațională, în căutarea de ajutor umanitar suplimentar, se va dinamiza. În asemenea context, cererea pentru susținere din partea României va spori. Progresul în procesul de vaccinare, deja demonstrat de România comparativ cu alte state membre (21 Martie 2021 - 75% din personalul medical cu vaccinare completă), poate determina o atitudine și mai robustă cu privire la promovarea intereselor sale strategice în Moldova, prin intermediul livrării de vaccin, dar și facilitarea „turismului de vaccinare” pentru moldovenii cu documente românești eligibile.

Rusia și “diplomația vaccinului” iluzorie

În cazul Rusiei, gesturile de asistență spre Moldova au fost rare și de proporții insignifiante. Bunăoară, cu asistența rusească, a fost livrat echipament procurat și donații din China (Aprilie 2020). De asemenea, Ambasada Rusiei a transmis teste medicale în luna martie și decembrie 2020 (10.000 și respectiv 5.000). Volumul ajutorului primit de la Moscova este incomparabil cu cel distribuit de România – în valoare de cel puțin 5.8 milioane EUR.

Totodată, deși vaccinul rusesc deja este înregistrat în Moldova (TASS, Februarie 2021), Rusia nu s-a grăbit să facă vreo donație. Între timp, regiunea separatistă transnistreană care a anunțat încă în decembrie 2020 că va recepționa 30.000 de vaccinuri rusești (la prima etapă și ulterior încă 40.000), a acceptat vaccinul AstraZeneca din donațiile românești (1810 doze). Cu toate acestea, după identificarea deficiențelor la AstraZeneca, regiunea transnistreană a suspendat vaccinarea, folosind momentul pentru a reitera solicitarea de vaccin către Moscova. La nivelul Dumei de Stat ruse, a fost adoptată decizia de a accelera livrarea de Sputnik V în regiune (18 Martie 2021). Vaccinarea urgentă a Transnistriei are semnificație de securitate pentru Rusia, care înțelege riscurile COVID-19 pentru stabilitatea regimului separatist și siguranța sanitară a forțelor sale ruse staționate în regiune. Absența Rusiei în domeniul livrării de vaccin a motivat conducerea autonomiei găgăuze – altă regiune pro-rusă - să ceară ajutor de la Turcia, care ar fi agreat donații de vaccin (cel mai degrabă de producție chineză). În timp ce Moldova recepționează donații de la România, platforma COVAX, inclusiv Emiratele Arabe (lot de 2000 de vaccinuri), Rusia figurează deocamdată numai în promisiunile făcute de către liderul Socialiștilor, Igor Dodon. Acest lucru nu înseamnă că autoritățile ruse nu urmăresc o “diplomație a vaccinului”, ci mai degrabă că întâmpină dificultăți serioase din cauza extinderii peste capacitățile sale reale.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro









Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















1888 vizualizari

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by