Exmatriculații

de Cristian Valentin Iosif     Contributors.ro
Duminică, 14 martie 2021, 10:02 Actualitate | Opinii


Cristian Valentin Iosif
Foto: Arhiva personala

Principiu analitic abordat

De maximă importanță în evaluarea unor evenimente controversate petrecute într-un anumit mediu universitar, constituie definirea în mod real a elementelor ce compun tabloul în care se petrec acele fenomene – neplăcute în cazul de față.

Să creionăm așadar ”locația” luând în calcul barometrul mondial al domeniului, situație în care propunem cititorului să diferențieze elementele caracteristice unui scandal academic de cele specifice unor conflicte petrecute într-o primărie rurală, de exemplu. Într-un alt registru, pentru relevarea mai clară a principiului abordat, haideți să ne imaginăm cum se conturează un conflict și care sunt auspiciile în care se desfășoară tratativele pentru rezolvarea lui, în cadrul unei competiții sportive de nivel mondial, în comparație cu micile scandaluri care afectează o competiție de ligă regională oarecare.

Aplicând acest principiu de evaluare, reușim astfel să ne observăm mai profund și să înțelegem care ne este locul în lumea mondială universitară contemporană.

Poziționare globală

”QS World University Rankings” este lider mondial în domeniul cotării universităților. Așa cum în lumea parfumurilor există branduri de referință sau în lumea automobilelor întâlnim mărci care ating poziții absolute la clasa lor, în același mod de gândire, în materie de evaluare universitară ”Quacquarelli Symonds” reprezintă un reper incontestabil.

În acest top mondial ”Universitatea din București” ocupa în anul 2013 un loc între pozițiile 700 și 800. Astăzi, la evaluarea din luna martie a anului 2021, universitatea bucureșteană ocupă locul 955. Este evident faptul că în acest ritm, precum ”Universitatea Al. Ioan Cuza” din Iași, care a ieșit din top 1000 și ”Universitatea București” riscă să piardă un loc între cele 1000 de universități cotate de către ”QS” – situație care presupunem că este cunoscută. Pentru o comparație națională, precizăm în plus faptul că ”UBB – Universitatea Babeș Bolyai” din Cluj Napoca ocupă astăzi locul 814 în lume.

Context regional

Toate universitățile pe care le vom prezenta în continuare ocupă locuri în topul ”QS” înaintea celei din București.

În Rusia: ”Lomonosov Moscow State University” – locul 77 în lume; ”Saint Petersburg State University” – locul 225; ”Novosibirsk State University” – locul 228; ”MIPT – Moscow Institute of Physics and Technology” – locul 281; ”Bauman Moscow State Technical University” – locul 282; ”HSE University – Moscova” – locul 298; ”National Research Nuclear University MEPhI” – locul 314; ”RUDN University” – locul 326; ”UrFU Ural Federal University” – locul 330; ”MGIMO University” – locul 348; ”ITMO University” – locul 360; ”Kazan Federal University” – locul 370; ”Peter the Great St. Petersburg Polytechnic University” – locul 401; ”National Research Tomsk Polytechnic University” – locul 402; ”The National University of Science and Technology” – locul 428; ”Far Eastern Federal University”– locul 493; ”Altai State University” Barnaul – locul 572; ”Samara National Research University” Samara – locul 598; ”Plekhanov Russian University of Economics – locul 770.

Aici evidențiem un paradox: toate aceste universități plasate înaintea celei din București se află în Rusia (o federație în care democrația lipsește) și nu în Uniunea Europeană, unde România are formidabila șansă de a exista din anul 2007.

În Cehia remarcăm: ”Charles University” Praga – locul 260; ”University of Chemistry and Technology” Praga – locul 342; ”Czech Technical University in Prague” – locul 432; ”Masaryk University” Brno – locul 527; ” Palacký University Olomouc” – locul 596; ”Palacký University Olomouc” Brno – locul 597; ”Brno University of Technology”– locul 656; ”Mendel University in Brno” – locul 718; ”Czech University of Life Sciences in Prague” – locul 830;

În Polonia găsim: ”University of Warsaw” – locul 321; ”Jagiellonian University” – locul 326; ”Warsaw University of Technology” – locul 514; ”Adam Mickiewicz University” Poznań – locul 801; ”AGH University of Science and Technology” – locul 803; ”Gdańsk University of Technology”– locul 836;

În Ungaria alte șase universități sunt plasate înaintea celei din București: ”University of Szeged” – locul 505; University of Debrecen” – locul 521; ”Eötvös Loránd University” Budapesta – locul 607; ”University of Pecs” – locul 696; ”Budapest University of Technology and Economics – locul 824; ”Corvinus University of Budapest” – locul 828.

În Bulgaria: ”Sofia University <St. Kliment Ohridski>” – locul 625.

În Ukraina: ”Taras Shevchenko National University of Kyiv” – locul 628.

În Slovenia: ”University of Ljubljana”– locul 644.

În Slovacia: ”Pavol Jozef Šafárik University in Košice” – locul 671; ”Comenius University in Bratislava” Slovacia – locul 705.

În Turcia evidențiem: ”Koç University Istanbul” – locul 465; ”Sabanci University” Istanbul – locul 518; ”Bilkent University” Ankara – locul 553; ”Middle East Technical University” Ankara – locul 620; ”Bogaziçi Üniversitesi” Istanbul – locul 655; ”Ankara Üniversitesi – locul 808; ”Hacettepe University” Ankara – locul 841; ”Istanbul University”, Istanbul – locul 844;

În Cipru celebra ”UCY University of Cyprus” Nicosia – locul 477;

În Grecia: ”Aristotle University of Thessaloniki” – locul 573; ”National and Kapodistrian University of Athens”– locul 667; ”Athens University of Economics and Business” – locul 810;

Comentarii preparative

În acest articol am ales să prezentăm un context regional. Cititorul poate să aprofundeze cercetările accesând site-ul oficial ”QS” pe care l-am utilizat și noi ca sursă cardinală în acest material. Menționăm că datele pot înregistra schimbări de la o lună la alta. În plus sunt foarte interesante și alte evaluări în raport cu diferite state ale mapamondului.

Considerăm inadmisibil ca state precum Ungaria, Turcia sau Federația Rusă să aibă atât de multe universități plasate înaintea celei din București. Nu mai vorbim de Cehia care ne depășește copios în statistici. Apoi Polonia, Ukraina, Slovenia, Slovacia și nu în ultimul rând Cipru sau Grecia.

În clasamentul prezentat mai sus trebuie să remarcăm evoluția unei universități speciale: ”University of Cyprus” (UCY) - locul 477 în lume. Acolo învață aproximativ 6592 de studenți și există 318 cadre didactice și cercetători. Având sediul în capitala Ciprului – Nicosia, ”UCY” este o instituție dinamică, publică și foarte intensivă în zona de cercetare. A fost înființată abia în anul 1989! Cum s-a ajuns la excelență în cercetare, educație și inovare în numai 30 de ani? Cum a ajuns ”UCY” una din instituțiile de învățământ universitar de top mondial? Cum a obținut an de an locuri din ce în ce mai bune în clasamentul ”QS”, în timp ce noi am scăzut? Simplu! Printr-o impecabilă etică a selecției care a vizat în primul rând cadrele didactice.

Am reușit așadar să identificăm poziția universității din București în regiune, rezolvând astfel tema principiului stabilit. De aici înainte, aflând că ocupăm din păcate un loc la periferia clasamentului, vom putea să analizăm mult mai profund această conjunctură reprezentată de exmatricularea studenților de la ”Facultatea de Drept” din ”Universitatea București”. Ne punem însă o întrebare logică: în ce măsură este interesată lumea elitelor universitare mondiale de o situație apărută într-o extremă a clasamentului?

Mic context istoric

Din punct de vedere istoric, alta era situația în anii ′30. Din păcate analistul nu poate identifica o reală continuitate istorică, existând frânturi de sens atât la anul 1940, cât și la anul 1948, în timp ce după anul 1989 nu se evidențiază reforme clare care ar fi putut să urmărească identificarea parcursului istoric dinainte de dictaturi. Menționăm și faptul că în anul 1921, exact acum 100 de ani, ”Facultatea de Medicină Veterinară” din București (Micul Paris) făcea parte din ”Universitatea București”. Implicarea exemplară a medicului Carol Davila era recompensată prin faptul că societatea interbelică respecta continuitatea. Sensul a fost abrupt deformat după anul 1948, consecințele fiind evidente și astăzi. Observând situația din acele vremuri și rangul ”Universității București” în regiune, vom identifica un alt tablou, integral pozitiv în esența lui.

Elemente negative

Revenind în temă, în situația în care un profesor de la o facultatea de drept este condamnat definitiv de instanțele din România pentru corupție, din acel moment întreg corpul cadrelor didactice trebuie reexaminat. De asemenea, atunci când se retrage o diplomă de doctorat pentru motivul de plagiere, în acel moment toți posesorii unui astfel de titlu academic vor fi în mod obligatoriu reexaminați (într-un sistem al unor etichete de calitate), organizându-se o comisie etică în acest sens. Apoi, în funcție de rezultate, în mod radical respectiva școală doctorală poate fi planificată oficial pentru o serie de măsuri cu evidente caracteristici reformatoare, care să vizeze schimbări de temelie și alternare de cadre pentru următorii ani, precum și monitorizarea performanței pe termen lung. În industria auto, dacă se constată o defecțiune la un singur autoturism, fabrica cheamă în service toate automobilele produse în seria respectivă. Exemplul vizează un principiu comparativ absolut pertinent.

Aceste realități prezentate în paragraful de mai sus arată ample defecțiuni ale mecanismelor universitare la respectiva facultate de drept, care probabil nu se regăsesc neapărat și la restul facultăților din universitate.

Sesiuni de examene – evaluări comparative

Cum s-au derulat în timpul pandemiei examenele la facultățile din top 50, 100, 200, 300, 400, 500 sau 600? Foarte simplu! Studenții au fost examinați în mod corespunzător, în sesiuni tip interviu online, grile individuale impuse în timp limitat sau în mod fizic în încăperi segmentate corespunzător. Nu au fost probleme, deoarece societatea deține în acele regiuni alte repere evolutive și studenții posedă în general o seamă de caracteristici de educație în sens pozitiv, nemaivorbind de cadrele didactice. Și cu toate acestea, condițiile facultății online în pandemie au produs în premieră schimbări în comportamentul studenților, constatate și anticipate de către staff-urile universităților.

În societatea românească cutumele funcționează foarte diferit. Aici studentul lipsit de valoare are justificările lui, susținute adesea de familia din care provine. În loc ca acesta să asimileze mediul universitar, el vine la facultate cu obiceiurile de acasă – fenomen agravat și de contextul în care mediul academic se adaptează criteriilor ce descriu adesea inserția politicului, a intereselor de grup și diverselor agregări de conjunctură.

Cum funcționează astfel ideea de universitate în clasamentul 955? Mult diferit față de ceea ce se întâmplă în universitățile de top sau în cele care urcă an de an în statistici.

La nivel planetar, în pandemia Covid 19, cursurile universitare susținute online s-au bazat pe principii de abordare total diferite, într-un fel la universitățile de top și în alt fel la cele periferice sau plasate în afara clasamentului. Am prezentat acest exemplu pentru a sugera cititorului un exercițiu de deschidere către o stare concretă, definită de faptul că acolo, la universitățile celebre predarea este cu totul alta, cursurile și cercetarea având caracteristici greu de bănuit dacă nu ai avut ocazia să interferezi cu o astfel de lume academică. De ce la noi universitarii amână deschiderea reală către modele din statele avansate? Să-i întrebăm!

Absolvenții

Societățile dau universitățile și lucrul acesta se observă foarte ușor. Când ne decidem să abordăm o temă științifică identificăm piste de informații în primul rând la universitățile din top 50, unde găsim primele citări pe subiectul căutat. Apoi ne deplasăm către universități din top 100, 200 și așa mai departe, urmărind fluxul citărilor în lucrări. Acolo avem în mod incontestabil garanția calității și găsim studii la prima abordare, absolut originale. În vârful clasamentelor se află universități care dețin peste 85% din programele de cercetare și descoperirile mondiale.

Se cunoaște și faptul că puțini dintre absolvenții facultăților noastre ar putea obține o licență la o universitate din top 100. Nu există studii ample, însă analiștii domeniului cunosc acest lucru prin cercetări colaterale și abordări bazate pe diferite premise și evaluări statistice.

În plus se știe că la noi în țară în fiecare an, din facultățile de stat și cele particulare ies absolvenți care practic nu își merită diploma. Modalitățile prin care sunt posibile astfel de realități includ mecanisme foarte diverse. Tema poate face obiectul unor alte abordări.

În context, tragedia studenților de valoare care și-au văzut în această perioadă a studiilor online colegii copiind, este cumplită. Sistemul lor de valori este răsturnat. În orice facultate profesorii cunosc studenții buni. Să meargă și să-i întrebe despre colegii lor care au trișat în sesiuni și presesiuni. Vor afla în sfârșit amploarea fenomenului. Nu mai vorbim de beizadele și alți studenți favorizați prin diferite metode, pe care nu le mai amintim aici.

A nu avea universități de top reprezintă un dezavantaj imens în orice societate și am deschis astfel un alt filon analitic derivat din tema inițială, pe care pot naviga și alți cercetători.

Pepiniere locale

Un fenomen românesc paradoxal care se prezintă foarte diferit de ceea ce se petrece în statele avansate ale Uniunii Europene, este acela că multe serii de absolvenți din licee bune iau calea către diferite universități ale globului. În București, universitatea nu se poate bucura de pepiniera locală și ne gândim aici numai la câteva colegii remarcabile: Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu”; Colegiul Național „Gh. Lazăr”; Colegiul Național „Sf. Sava”; Colegiul Național „Mihai Viteazul”; Colegiul Național „Gheorghe Șincai”; Colegiul Național „Spiru Haret”; Colegiul Național „Grigore Moisil” și altele asemănătoare. Să amintim în context și faptul că în evaluare globală profesorii de liceu au trădat nobila misiune generând un absurd fenomen al industriei de meditații și un abandon al instruirii pe nuanțe umaniste. Ne îndepărtăm poate de subiectul acestui articol, însă nu întâmplător, pentru că există conexiuni.

Conduita bunelor practici universitare

Ce ar fi fost indicat să întreprindă profesorii de la drept în contextul în care măsura exmatriculării nu era cea mai indicată? Noblesse oblige – situație în care odată descoperită fapta, era cu mult mai înțelept a se organiza o nouă sesiune, life, student în fața profesorului – examinarea implicând o comisie specială, în limitele procedurilor de organizare universitară. În acest fel studentul pica sau în cazuri fericite trecea și se putea astfel identifica și elementul de excepție. Cel picat rămânea însă picat. Poate definitiv. La ”Sorbonne University” de exemplu (locul 83 la nivel mondial – cu 53.400 de studenți și 3400 cadre didactice, cercetători majoritatea), dacă pici un examen, indiferent în ce an de studii, părăsești centrul universitar în mod definitiv.

Cu paragraful de mai sus reconectăm cititorul către primele idei expuse în acest material și invităm pe cei care vor expune comentarii să reia textul de la început din acest punct, realizând astfel împreună cu autorul un exercițiu serios, de maximă responsabilitate, păstrându-ne astfel în limitele propuse aici pentru o evaluare corectă a temei analizate.

Periferii

Pe cine interesează scandalurile dintr-o extremă a clasamentului? Rămânând închistați în treburile interne, fără să cunoaștem realitatea mondială, riscăm (sociologic vorbind) să valorizăm în plus entități care de fapt se plasează la coada clasamentelor. Astfel, invităm cititorii să observe ce înseamnă ideea de universitate de exemplu la: ”Massachusetts Institute of Technology (MIT)”, ”Cambridge” (USA), ”Stanford University”, ”Harvard University”, ”California Institute of Technology (Caltech)”, ”University of Oxford”, ”ETH Zurich - Swiss Federal Institute of Technology”, ”University of Cambridge” (UK), ”Imperial College London”, ”University of Chicago” sau ”UCL” London – universități aflate în top 10 mondial. Nu mai amintim și faptul că același principiu se poate aplica proporțional până la top 250, apoi 500 și așa mai departe către top 800 – în altă evaluare de fiecare dată, desigur.

În rest ceea ce se petrece la o universitate aflată pe locul 955 chiar nu mai are mare importanță pentru umanitate. Are însă importanță pentru noi, aici. Astfel, vom afla soluții cu adevărat utile numai dacă vom avea și priceperea de a interpreta acest context plasându-ne în afara fenomenului, analizându-l astfel prin evaluări specifice modelelor universitare existente în statele avansate.

Asocierea valorii cu nonvaloarea

În toate domeniile noastre universitare avem specialiști care s-ar adapta la orice facultate de top din lume. Aceștia duc pe umeri un sistem exmatriculat din multe puncte de vedere și chiar de multă vreme. Acceptul lor de a coabita cu nonvaloarea îi face însă culpabili.

În tabloul universitar românesc există o nefericită asociere a valorii cu nonvaloarea. Avem elite în toate specializările. Acestea își trăiesc viața profesională într-o echivalență perfectă față de colegii lor de la orice universitate de top din lume. Există și la ”Facultatea de Drept” din ”Universitatea București” astfel de cadre didactice, alături de foarte mulți studenți de mare calitate.

Specialiștii universitari români și studenții de valoare TREBUIE să facă în sfârșit gestul delimitării radicale față de nonvaloare. Însă acest lucru impune o luptă, pentru că la noi în țară foarte frecvent valoarea a căpătat acreditări bizare, diletantismul existând într-o perfectă camuflare în grade universitare de rang înalt.


Citeste intreg articolul si comenteaza pe contributors.ro








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















3993 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by