Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

De la Davos la Munchen. Discursuri despre remodelarea lumii

de Cristian Felea     Contributors.ro
Luni, 8 martie 2021, 13:04 Actualitate | Opinii


Cristian Felea
Foto: Arhiva personala

"You have chosen the motto The Great Reset as this year’s theme. I would like to ask: Do we really need a great reset, or is what we need in fact a new beginning – less in terms of our objectives and more in terms of how resolutely we act?"[1]

Angela Merkel

Pandemia a ridicat mari semne de întrebare și anxietatea este prezentă pretutindeni, de la oamenii politici, oamenii de afaceri și până la liderii religioși; evident nu ne-a ocolit nici pe noi oamenii simpli, pentru că ne-a dat lumea peste cap: izolare și restricții de circulație, mutarea în online, pierderea slujbelor, școala de acasă și, mai cu seamă, teama că după contactarea bolii totul se poate sfârși fără ca sistemul medical să fie capabil să ne ajute.

Suntem în plină criză, dar orice criză, pe lângă testarea implacabilă a limitelor, aduce și un set de oportunități care pot și trebuie să fie exploatate. Doar că oportunitățile, pe lângă faptul că sunt dificil de decelat, sunt și percepute diferit de diverșii actori care au impact în societatea globală.

Din acest motiv, cred că ar trebui să vorbim mai mult despre oportunități. Și, pentru ca discuția să fie validă, cel mai bun punct de pornire ar fi un mic inventar al pozițiilor politice luate în raport cu oportunitățile post-pandemice; pentru acest inventar propun trei momente: Forumul Economic de la Davos (ianuarie 2021), lansarea Centrului European al The Atlantic Council și Conferința anuală de Securitate de la Munchen (februarie 2021).

TEZE ȘI ANTITEZE LA DAVOS

Forumul economic de la Davos – versiunea online din ianuarie ac.[2] – permite o analiză în dialectică pe marginea tezei anunțate încă din septembrie 2020 de către Prințul Charles și Klaus Shwab, președintele executiv al Forumului: The Great Reset Initiative.[3]

Oportunitatea pe care o văd cei care au enunțat necesitatea Marii Resetări, este aceea de a ajuta la reevaluarea profundă a relațiilor internaționale, a direcțiilor în care se dezvoltă economiile naționale, a viitorului modelelor de afaceri și a acțiunilor manageriale. Cu alte cuvinte, au enunțat inițiatorii, ar fi vorba despre rescrierea contractului social, într-un mod care să onoreze demnitatea tuturor ființelor umane.

A rămas oarecum celebră replica premierului german Angela Merkel la această teză – motiv pentru care am și transcris-o ca motto -, care nu vede ca pe ceva util punerea problemei în termeni de schimbare radicală, de rescriere a contractului social, ci mai degrabă e necesară o punere a accentului pe modul în care se acționează la nivelul statelor, pentru a servi mai bine interesul cetățenilor, oriunde în lume.

Într-un discurs consistent, Angela Merkel a făcut o excelentă radiografie a acțiunii publice în societatea europeană și la nivel global în vreme de pandemie, motiv pentru care am și selectat, in extenso (dar în interpretare proprie), principalele teme pe care le-a abordat:

• Suntem martorii unei forme de globalizare, atunci când analizăm modul în care coronavirusul descoperit prima dată în Wuhan, China, a ajuns să se răspândească cu rapiditate în toată lumea.

• Viețile noastre sunt parte a ciclului natural, iar transmiterea coronavirusului de la animal la om ne arată de fapt cât de vulnerabili suntem, din acest punct de vedere.

• COVID-19 a expus slăbiciunile societății în care trăim. Dar vom încerca să facem tot posibilul să eliminăm aceste slăbiciuni.

• Ce a învățat Germania în timpul pandemiei?

- Că putem să ne bazăm pe spiritul civic și pe sentimentul de solidaritate din societatea germană. Cu toate acestea, instinctiv, în prima parte a crizei pandemice ne-am concentrat asupra rezolvării problemelor națiunii noastre, uitând de solidaritatea continentală, ceea ce a fost contraproductiv;

- Avem multă birocrație, ceea ce a inhibat acțiunea eficientă. Ne-am putut însă baza pe o structură solidă a finanțelor publice, ceea ce ne-a ajutat să susținem acțiunea socială, să sprijinim afacerile, să ajutăm populația;

- Nu stăm prea bine la digitalizare pe ansamblul societății germane; s-a văzut acest lucru și în problemele pe care le-a ridicat funcționarea școlilor în online;

- Stăm bine în asigurarea de servicii individuale de sănătate, dar la nivel colectiv, prevenția și solidaritatea au lăsat de dorit și aici mai avem multe de făcut.

• Ce am constatat la nivel global?

- Cuvântul suveranitate a revenit pe buzele tuturor în plină criză pandemică;

- Unele lanțuri globale de aprovizionare pur și simplu s-au prăbușit; vulnerabilitate globală este de fapt ceea ce am văzut în acel moment;

- Uniunea Europeană a acționat așa cum ne așteptam cu toții;

- În setarea planului de redresare economică, Uniunea Europeană a decis că acțiunile trebuie să favorizeze câțiva piloni prioritari: schimbarea climatică și digitalizarea – investițiile în creșterea sustenabilității structurii societății europene;

- Interconectarea globală este prioritară, izolaționismul nu ajută pe nimeni. Vedem acest lucru inclusiv când vorbim de vaccinarea împotriva COVID-19. Din acest motiv a fost creat sistemul global COVAX;

- Este momentul unei discuții despre multilateralism. Ce este multilateralismul? Înseamnă să acționăm împreună, în interes mutual și să o facem transparent. Să acționăm pentru a acorda o șansă reală de dezvoltare oricărei regiuni a lumii.

•În concluzie:

Privind înapoi la ce a însemnat pandemia, constatarea este că a confirmat spiritul Davos: toate problemele și preocupările ridicate anterior, în trecutul apropiat, la Forum s-au adeverit, odată cu criza pandemică.

PREȘEDINTELE MACRON: AMBIȚII PENTRU FRANȚA SAU O VIZIUNE PENTRU EUROPA?

John Francis William Rogers, vicepreședinte Goldman Sachs și președinte al The Atlantic Council, vorbind despre Emmanuel Macron la lansarea Centrului European de la Paris, l-a prezentat în felul următor:

"Într-o perioadă în care se manifestă o nevoie stringentă de conducere transformatoare regăsim un astfel de lider care s-a remarcat ca fiind o voce îndrăzneață și inovativă în Europa. Vorbesc, desigur, despre președintele Macron, pe care suntem onorați să-l avem astăzi alături de noi. Domnule președinte Macron, vă remarcați ca un reformator curajos în Franța și un susținător al unei agende îndrăznețe pentru Europa pe scena globală."

De fapt ce-i interesează pe americani când vine vorba despre Franța și, în sens mai larg despre Europa, după un mandat al unui președinte izolaționist și la debutul mandatului unui președinte care anunță o redeschidere atlantistă? Președintele Centrului European al The Atlantic Council, Benjamin Haddad, a trecut în revistă, în sinteză, tema în modul următor:

• Ne confruntăm cu o Chină tot mai decisă în acțiunile sale pe plan internațional și este nevoie, mai mult ca oricând, de o strânsă legătură între cele două țărmuri ale Atlanticului.

• The Atlantic Council va fi, în 2021, partenerul Uniunii Europene la Washington, pentru a le explica americanilor de ce au nevoie de o Europă tot mai unită, de ce au nevoie de UE.

• În prima discuție Biden – Macron, după preluarea mandatului de către actualul lider de la Casa Albă, s-a subliniat nevoia de acțiune comună pentru gestionarea următoarelor provocări: pandemia SARS-Cov-2; schimbările climatice, China, Orientul Mijlociu, Sahelul și, în plan mai larg Africa și Rusia.

Dialogul de la Paris i-a permis într-adevăr președintelui Macron să își pună în valoarea anvergura de lider politic important pentru Uniunea Europeană, cu viziune și proiecte, gata oricând să abordeze constructiv marile teme globale și provocările de care continentul are parte. Așadar, Emmanuel Macron a enumerat la rândul său un set de trei obiective prioritare, și anume[4]:

• Căutăm, în relația SUA – UE, să obținem un multilateralism orientat spre rezultate pe scena globală. Sunt diverse provocări care trebuie abordate coordonat și în ultimii ani am trudit să păstrăm lucrativ cadrul mutual de cooperare. Așadar reconstrucția acestui multilateralism este prioritatea numărul unu, dar este vorba despre un cadru incluziv și nu unul exclusivist; iar când vine vorba de rezultate, se pune problema dacă nu a rezolvării, atunci cel puțin a abordării concrete și realiste a marilor provocări de pe agendă.

• A doua prioritate se referă la modul în care trebuie să inovăm în abordarea relațiilor globale, pentru că a rezolva marile provocări de pe agendă implică inovare în materie de diplomație. Cum se vor construi noile parteneriate și un nou consens la nivel global? Lumea de astăzi este o lume a inegalităților flagrante. UE și SUA trebuie să fie principalii actori cu inițiativă în abordarea reconstrucției relațiilor internaționale.

• UE și SUA trebuie să se implice mult mai mult în rezolvarea crizelor regionale. În acest mod se vor crea oportunitățile: oportunitatea de a reforma Uniunea Europeană, oportunitatea de reforma relația UE – SUA sau relația SUA – China. Și tot așa se clarifică și viitorul rol al NATO.

Prima constatare este aceea că ideea unui nou multilateralism are în Europa cel puțin doi avocați importanți: Angela Merkel și Emmanuel Macron. Motivul pentru care Europa insistă pe ideea de multilateralism a fost pe larg expusă de președintele francez și sunt interesant de reținut idei prin care sunt schițate anumite soluții la provocările viitorului:

(i) Agenda suveranității strategice a Uniunii Europene

- Țările europene sunt democrații bazate pe construcții naționale. Dar din perspectiva provocărilor actualului mediu internațional, doar UE poate fi un jucător relevant, credibil. Acesta este motivul pentru care s-a decis în favoarea unei agende strategice unice, care abordează unitar teme ca: tehnologiile de vârf, apărarea, moneda comună, răspunsul economic și fiscal comun la crize etc.;

- Până acum NATO însemna pentru țările europene acces la umbrela de apărare americană, pe de-o parte, iar pe de altă parte accesul la contractele de achiziție de tehnică militară americană. Acest model nu mai este sustenabil în actualul mediu de securitate internațional. Este preferabil ca statele europene să investească mai mult în propria lor apărare;

- Împreună cu SUA, UE trebuie să redefinească proiectul politic al NATO. Alianța a fost gândită la început ca o structură de apărare împotriva agresivității URSS. Dar acum cine este inamicul? Această chestiune trebuie clar definită. Elefantul din cameră este China. Dar în același timp trebuie clarificat și dialogul politic intern în NATO, pentru ca situații ca cea a comportamentului Turciei din anii 2019 – 2020 să nu se mai repete.

(ii) Răspunsul la discursul urii, violenței și xenofobiei

- Se poate constata că anumite grupuri politice au readus pe scenă, în SUA ca și în Europa, discursul urii, al violenței și al xenofobiei. Aceste evoluții nedorite sunt o amenințare pentru democrațiile noastre;

- Rețelele de socializare au favorizat reîntoarcerea discursului urii pentru că au favorizat un mecanism antropologic, de renunțare la inhibiții. Ca să rezolvăm problema, trebuie să reglementăm spațiul virtual. Ce am făcut în cazul atacurilor teroriste, trebuie să facem și în cazurile de proliferare a urii, violenței și xenofobiei.

(iii) Multilateralismul și relațiile cu China

- China, prin diplomația vaccinurilor, pare să aibă un anumit avans diplomatic în abordarea unor regiuni, cum este cazul Africii, de exemplu, față de abordarea noastră bazată pe multilateralism (formatul ACT-A). Pe termen lung, însă, abordarea corectă este cea care se va arăta mai cuprinzătoare și mai eficientă. Noi vorbim despre un parteneriat care să ofere rezultate consistente și pe termen lung. Iar acum avem confirmarea că și SUA se alătură formatului ACT-A sau COVAX;

- Pentru noi China este în același timp un partener, un competitor și un rival sistemic;

- China este un partener în abordarea schimbărilor climatice, de exemplu. Sunt alte domenii în care trebuie să evităm să depindem 100% de China; este cazul de pildă al tehnologiei 5G.

(iv) Relațiile cu Federația Rusă

- Rusia este geografic și istoric parte a Europei. Împărtășim valori comune în literatură, cultură și mod de gândire. În acest spațiu, așa cum s-a conturat el după extinderea NATO și răspunsul tot mai agresiv al Rusiei, nu va fi pace dacă nu abordăm problematica într-un cadru comun de negociere;

- Când vine vorba despre controlul înarmării, iarăși ajungem la nevoia de a stabili un cadru de negociere cu Rusia. Europa nu mai este acum protejată în fața rachetelor nucleare rusești. Deci va trebui să abordăm aceste provocări prin dialogul UE – Rusia. Nu ne putem aștepta la rezultate pe termen scurt. Dar trebuie să favorizăm dialogul și să creăm un climat de încredere reciprocă.

(v) Iranul și Orientul Mijlociu

- Reînceperea dialogului cu Iranul este o chestiune de care depinde pacea în Orientul Mijlociu. Astăzi Iranul este mai aproape să fabrice arma nucleară decât era înainte de semnarea JCPOA, în iulie 2015. Vom sprijini orice inițiativă a Casei Albe de a relua dialogul diplomatic cu Iranul. Dialogul va trebui să implice și alți actori regionali relevanți cum sunt Israelul și Arabia Saudită. Ca să putem seta un curs al acțiunilor, avem nevoie cu toții de o agendă comună și prima prioritate este să o obținem.

Ca o observație strict personală, pe care țin să o prezint deși se înscrie într-un trend minoritar, îl consider pe Emmanuel Macron un lider cu viziune și o putere de analiză și sinteză ce merită să fie remarcată.

Desigur, este un lider francez și lupta sa este închinată în primul rând intereselor Franței, dar este remarcabil că pune mereu, în discurs și acțiune, Uniunea în centrul viziunii sale politice și se raportează mereu la necesarul succes al proiectului unional pentru ca Europa și, implicit Franța, să își proiecteze și în viitor interesele în arena globală.

LA MUNCHEN BIDEN A CONFIRMAT REASUMAREA LEADERSHIPULUI ÎN FORMAT MULTILATERAL

Ultimul discurs analizat în acest articol este cel al președintelui Joseph Robinette Biden Jr., susținut la Conferința de Securitate de la Munchen[5], unde în ultimele două decenii a fost un participant și vorbitor constant, fie în calitate de senator, vicepreședinte al SUA sau simplu profesor. Nu întâmplător la discursul său au asistat Angela Merkel și Emmanuel Macron.

Din start pot să spun că am regăsit nenumărate elemente de convergență între viziunile liderilor europeni reprezentativi, menționați anterior, și noul lider de la Casa Albă. Analizele și evaluările Angelei Merkel prezentate la Forumul de la Davos, ca și prioritățile și viziunea expuse la Paris, cu ocazia lansării Centrului European al The Atlantic Council, de către Emmanuel Macron sunt prezente și în lista echipei Biden de la Casa Albă.



Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















1338 vizualizari

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by