ANALIZA

Contextul de votare la parlamentarele din 2020

de Dumitru Sandu     Contributors.ro
Marţi, 15 decembrie 2020, 12:20 Actualitate | Opinii


​Alegeri parlamentare 2020
Foto: Agerpres

Votul de la parlamentarele din 6 decembrie 2020 a surprins, la nivel de rezultate, prin ierarhii neașteptate și apariții noi pe scena partidelor politice. De ce ierarhiile de vot de la localele din septembrie 2020 au dispărut în două luni de zile? De ce trendul de gândire critică de după 10 august 2018, care a susținut partide precum PNL sau USR-PLUS, nu a mai fost în prim plan? De unde a apărut Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), partid cvasi-absent în dezbaterile premergătoare alegerilor? De ce un absenteism atât de mare cu numai 32% prezență la urne?

Îngrijoararea și dezamagirea par să fi fost principalele stări de spirit ale unor segmente importante din populație cu influențe semnificative în generarea surprizelor de vot. Fiind vorba de trăiri, sentimente publice, ar trebui să aducem argumente din sondaje de opinie. În absența lor, folosim abordările contextuale (David et al, 2018). Pornim de la premisa că locul de vot, prin profilul socio-cultural , condiționează voturile majoritare sau profilurile locale de vot. Desigur, nu susținem că relațiile constatate la nivelul localităților, comune și orașe, pot fi transferate ca atare, interpretativ, la nivelul vortanților individuali. Contextul local, însă, poate oferi ipoteze pentru interpretarea votului

Prezența la vot în contextul pandemiei

Ipoteza de la care pornim susține că îngrijorarea legată de efectele pandemiei a acționat ca factor de reducere a participării la vot, de absenteism. Datele agregate la nivel de localitate cu care lucrăm nu ne permit să verificăm direct ipoteza. Indirect însă, poate fi susținută și cu date agregate și cu date de sondaj. Simpatizanții PNL (85%) și USR-PLUS (89%) susțineau, în cadrul unui sondaj din vara anului 2020 (IRES et al :24), că ar fi de preferat ca alegerile să fie organizate în România pe parcursul mai multor zile pentru a evita consecințele negative ale pandemiei. Simpatizanții PSD optau pentru aceeași soluție numai în proporție de 63%. Este foarte probabil că diferențierea îngrijorării în legătură cu consecințele epidemiei derivă din nivelul diferit de educație școlară. Persoanele cu nivel mai ridicat de educație par să fie mai îngrijorate asupra consecințelor negative posibile ale pandemiei. Pornind de aici se poate presupune că absenteismul mai ridicat la alegeri a fost în rîndul celor cu nivel sporit de educație și implicit, al votanților PNL/ USR_PLUS.

Cu datele agregate de după alegeri, analizate pe tipuri de contexte și localități, se poate constata că ratele maxime de participare la vot au fost în localitățile izolate de marile orașe și cu populație relativ îmbătrânită. În localitățile urbane dezvoltate, cu mare densitate a populației, puternic afectate de COVID 19, ratele de participare au fost minime (Tabelul 1). Constatarea este susținută și prin analiza mult mai elaborată din anexă: participarea la vot apare ca fiind sistematic mai mică în localitățile cu număr mare de locuitori.

Tabel 1. Opțiune electorală și rată de participare la vot pe tipuri de contexte (%)

Sursa de date primarei: Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) pentru datele referitoare la votul de la parlamentarele din 6 decembrie 2020. Pentru tipologia localităților am folosit date ale Institutului Național de Statistcă și date proprii, din cercetări anterioare.

Rata de participare la vot este nu numai efect de context. Ea este și condiționare semnificativă a votului, a opțiunii electorale. Vom trece, în continuare, prin „sita” analitică impactul ratei de participare la vot și a diferiților factori de context comunitar asupra opțiunii de vot.

Contextul condiționează opțiunea electorală

Dezvoltare-sărăcie. PSDa fost preferat în special de către populația din localitățile sărace și îmbătrânite, prin opoziție cu PNL, pentru care se optează în special în periurbanulii dezvoltat. Votul de urban dezvoltat, cu indice mare de dezvoltare umană locală, a fost specific pentru USR-PLUS. Votul pentru AUR nu pare să fie legat de anumite extreme negative sau pozitive de dezvoltare (Tabel 1). Mai important decât ceea ce spun datele procentuale din Tabelul 1 este rezultatul a analizei din Anexa 1. Aici putem identifica efectul unor factori specifici asupra votului, controlând mulți alții (ca într-un experiment de laborator).

În acest „laborator de analiză” aflăm că „da” votul pentru PSD este unul specific localităților sărace, cu indice de dezvoltare umană locală redus. Votul de dezvoltare este specific opțiunilor pentru USR-PLUS. Populația din localități cu indice maxim de dezvoltare umană locală precum Chiajna, Corbeanca, Dumbrăvița, Giroc, Florești sau Valea Lupului au votat covârșitor în favoarea USR-PLUS (Anexa 2).Opțiunile comunitare favorabile în special PNL nu sunt asociate semnificativ cu nivelul de dezvoltare. Iarăși surprinzător votul favorabil AUR pare să fie specific comunităților relativ dezvoltate dar nu foarte dezvoltate (Anexa 2).

Mărimea demografică a localității, deși semnificativă și pentru dezvoltare, are și semnificații proprii, diferite, care țin de vârsta populației, densitate etc. De aici derivă și faptul că factorul respectiv are semnificații proprii legate de contextul de votare. Comportamentul de vot funcție de mărimea localității pare să fie complet diferit la alegerile parlamentare față de cele locale, ambele considerate pentru anul 2020. La locale, votul pro PSD a fost mai intens în localitătile mici, ca număr de populație. La parlamentare, se pare că modelul a fost invers, cu vot mai intens pro-PSD în localitățile mari, cu mulți locuitori (compară Sandu 2020a cu Anexa 1 din acest text). De unde poate veni diferența? Neclar, cu datele de care dispuniii. La localele 2020 votul în favoarea PNL și USR-PLUS a fost mai intens în localitățile mari. În schimb, la alegerile parlamentare din 2020 preferința pentru cele două formațiuni politice a fost mai mică în localitățile mari. Votanții în favoarea AUR sunt, pentru parlamentare, autoselectați de la nivelul localităților de mărime redusă sau medie.

Selectivitarea ratelor de participare la vot. Participarea redusă la vot în anumite localități a defavorizat în special PNL dar a favorizat în special USR-PLUS și AUR (Anexa 1).

Apropiere-izolare față de marile orașe. Poziția localității în raport cu marile orașe contează și ea în ecuația înțelegerii votului (Anexa 1). Votul în favoarea USR-PLUS este favorizat de situarea localităților în apropierea marilor orașe. Dovadă în acest sens este și faptul că multe dintre comunele cu ponderi foarte mari de votanți în favoarea USR-PLUS sunt în apropierea unor orașe precum București, Timișoara, Cluj sau Iași (Anexa 2).

Prin contrast, votanții AUR sunt localizați în special în comunități relativ izolate în raport cu marile orașe, în localități mediu-superior dezvoltate.

Cultura transnațională a migranților. Votul la parlamentarele din 2020, în pofida schimbărilor multiple pe care le suportă, rămâne puternic ancorat în experiența de migrație comunitară. Contează atît numărul celor plecați din localitate în străinătate și al celor reveniți, cât și principala țară de destinație a migranților. Deși datele cu care lucrăm la nivel local sunt vechi, de la ultimele două recensăminte din 2011 și din 2002, impactul electoral al experiențelor de migrație continuă să fie semnificativ. Prin contrast, voturile pro-AUR par să vină mai mult din partea unor comunități izolate de marile orașe (Anexa 1).

Comunitățile din România cu număr mare de plecați în Italia au votat semnificativ mai mult decât altele în favoarea AUR. Constatarea este consistentă cu precizarea că ponderea cea mai mare de voturi în favoarea respectivului partid, în diaspora, a fost înregistrată în Italia. Pare să fi fost vorba de un curent de opinie electorală care a venit din partea diasporei românești din Italia și a influențat orientările electorale ale rudelor și prietenilor de acasă în favoarea AUR. Diasporele din Germania+Austria și cea din Marea Britanie+Irlanda au favorizat semnificativ opțiunile de acasă ale votanților favorabili USR-PLUS. Opțiunea pro-PNL a fost favorizată de diasporele românești din Franța+Belgia.

În afara acestor câmpuri de migrație, clar specificate prin origine locală și țară de destinație , au contat, în procesul electoral, și experiențele de migrațieiv. PNL și USR-PLUS sunt formațiunile care au beneficiat semnficativ de voturi suplimentare în comnitățile cu experiența de migrație în străinătate de nivel ridicat. Așa a fost și la localele din 2020. Pare să fie vorba, în consecință, de o relație tare, de durată în baza căreia cultura de migrație transnațională favorizează voturile de dreapta în localitățile de origine. Pentru voturile în favoarea PSD, relația la parlamentarele 2020 a fost de sens invers – comunitățile cu experiență de migrație bogată au votat sistematic mai puțin în favoarea acestui partid. Se menține, și în străinătate și acasă, în comunitățile cu mulți plecați în străinătate, tendința de respingere a PSD. Nu este de mirare, dată fiind absența de decenii a unor politici destinate diasporei, amintirea mișcării sociale eșuate de la 10 august 2018 etc.

Cultura politică locală. Primele trei partide cu ponderi maxime de susținători la parlamentare au reușit să mențină o continuitate locală favorabilă lor. Efectul de continuitate a votului favorabil de la locale la parlamentarele 2020 pare să fie de maximă intensitate la PNL. În comunitățile în care, în septembrie 2020, s-a votat masiv în favoarea PNL, tradiția a continuat, tendențial și la parlamentarele din același an. Similar pentru PSD și USR-PLUS. Comunitățile care au votat consistent în favoarea AUR în 2020 au convertit, se pare, simpatii electorale pro PSD, PNL sau PRO România de la localele 2020.

Concluzii și discuție

Unul dintre factorii esențiali care a generat lanțul surprizelor de la alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020 a fost legat de participarea redusă la vot. Nu a fost vorba de o reducere a participării în proporții egale pentru toate categoriile de electori. Date de sondaj pre-electoral, puțin discutate în spațiul public, au evidențiat cu claritate faptul că a existat o selectivitate a îngrijorărilor legate de pandemie. În special votanții cu nivel ridicat de instrucție din marile orașe au fost cei care au manifestat o îngrijorare sporită legată de posibilele consecințe negative ale participarii la vot fară o organizare mai prudentă decât cea manifestată prin deciziile oficiale. Aceasta este, foarte probabil, categoria de potențiali votanți care optau, în sondaj, pentru mai multe zile destinate alegerilor și în țară nu numai în străinătate. Îngrijorarea legată de COVID 19 s-a tradus, în lipsa unui răspuns adecvat din partea guvernanților, prin absenteismul sporit al votanților PNL, în primul rând, USR-PLUS, în al doilea rând.


Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















764 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by