România se situează pe locul 26 din cele 28 de state membre ale UE în cadrul Indicelui economiei și societății digitale (DESI) pentru 2020. Pe baza datelor anterioare pandemiei, performanța României a fost identică în patru din cele cinci dimensiuni DESI măsurate. Această situație este cauzată de progresele lente înregistrate în general, dar și de evoluțiile politice, întrucât în România au existat patru guverne diferite în ultimii trei ani.

Calin RanguFoto: Arhiva personala

România înregistrează cele mai bune rezultate în dimensiunea Conectivitate, datorită utilizării ridicate a benzii largi de foarte mare viteză și disponibilității ample a rețelelor de foarte mare capacitate fixe, România situându-se astfel pe locul 5 în UE.

Cu toate acestea, digitalizarea economiei a rămas în urmă, în condițiile în care aproape o cincime dintre români nu au utilizat niciodată internetul și mai puțin de o treime au competențe digitale cel puțin elementare.

România este bine poziționată în ceea ce privește absolvenții TIC, plasându-se pe locul al cincilea, cu 5,6% dintre toți absolvenții (media UE: 3,6%); cu toate acestea, în ceea ce privește serviciile publice digitale și utilizarea serviciilor de internet, performanța României este cea mai scăzută în rândul statelor membre ale UE.

Punctul nodal al viziunii si stabilirii arhitecturii digitale la nivelul serviciilor publice și naționale, al dezvoltării unei astfel de societăți si economii digitale, ar trebui sa fie ce este cunoscut la nivel mondial ca Chief Information Office Guvernamental (CIOG), fie ca acesta se regăsește direct lângă Primul Ministru sau este Președintele Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) sau un Ministru pentru TIC ... nu mai vorbim de un domeniu sectorial ci de unul transversal, coloana vertebrala ce sprijină dezvoltarea tuturor domeniilor de activitate, determinant pentru relansarea economica a oricărui stat.

Deși formal există o astfel de structură de câțiva ani, practic aceasta este insesizabilă. Lipsa unei viziuni unitare, integrate se vede la tot pasul – de la servicii dedicate cetățenilor, la cele adresate mediului de afaceri, si oricărui utilizator final – care deși ar trebui să trăiască într-o societate a cunoașterii si a digitalizării, să aibă competențe digitale, se confruntă cu lipsa acestora.

Asociația CIO Council România, cu membrii care au experiență reală de CIO în companii de mari dimensiuni, publice și private, nu din perspectiva furnizorilor ci a beneficiarilor, promovează de peste 7 ani dezvoltarea și implementarea unei structuri de CIO Office național, prin aplicarea modelelor de succes internaționale adaptat specificului si nevoilor naționale, un CIO Office susținut de competențe și experiențe dovedite în acest domeniu.

Având în vedere diversitatea și complexitatea achizițiilor derulate pe componenta IT&C, analiza efectuată asupra perioadei 2010-2019 relevă că la nivelul principalelor domenii (justiție, sănătate, educație și cercetare, administrație publică, economico-financiar, muncă și protecție socială, societate informațională și sisteme de eGuvernare) procesul de informatizare a fost înțeles diferit de către managementul instituțional, prin raportare directă la prioritățile și nevoile fiecărei instituții în parte, fără o viziune si o arhitectură unitară, fără un CIO Office Guvernamental real, profesionist, implicat și respectat. Au fost și sunt mulți oameni, profesioniști și din arcul guvernamental care s-au străduit, dar nu a funcționat. La nivel de structuri, de agenții și ministere, în structurile centrale sau locale, sunt numeroși profesioniști, dar care necesită integrarea din partea unui CIOG real și susținut.

În condițiile în care în fiecare an sunt înregistrate mii de proceduri publice de atribuire de proiecte, la nivel național, nu putem constata o construcție clară, unitară și interoperabilă, plecând de la identitatea unică a cetățeanului si de la serviciile necesare acestuia în cadrul proiectelor derulate în domeniul IT&C / TIC finalizate sau în curs de finalizare.

Se impune, așadar, o viziune unitară și o strategie adecvată pentru atingerea obiectivelor statului pe domeniul IT&C / TIC, aceea Strategie de Transformare Digitală.

România este nevoită să facă pasul în acest sens ... de la formă la fond. Similar cu construcția unei case, trebuie să se plece de la arhitecturi, de la o proiectare integrată si apoi se construiește, apoi lansezi proiecte parte a unui program. Altfel ce construim pe bucăți nu se va integra într-o casă funcțională. Poți sa ai firme separate de electricitate, de gaze, alte utilități, dar integrarea trebuie sa fie făcută de un singur proiectant, de un singur arhitect.

Destul de greu de tradus, acest concept de CIOG trebuie să devină practic si aplicat, trebuie să fie cel mai înalt for în orchestrarea tehnologiei informației în domeniul guvernamental. Nu putem vorbii de servicii digitale către cetățeni dacă nu le stabilim – care este catalogul de servicii, câte sunt si care e planul pe 5 ani de implementare al acestora, dacă nu stabilim arhitectura de aplicații care să le susțină, care să se bazeze pe o arhitectură de date, pe o arhitectură de infrastructură și una de comunicații, toate integrate și în dezvoltare unitară pe o perioadă de minim 5-10 ani, nu în reproiectare de fiecare dată când decidenții se modifica. Deși CIO a rămas constant, nu s-a remarcat caracterul de continuitate.

Nu putem vorbi de interoperabilitate și o singură identitate a cetățeanului, sau a firmei, care să aibă acces la o multitudine de servicii dacă nu avem o abordarea structurată, profesionistă, fără a inventa ce este de succes în alte părți, în mod adaptat specificului local. Iar toate aceste servicii / soluții pentru noua Societate Gigabit nu trebuie avizate dacă le lipsește un capitol distinct dedicat abilitării personalului care le va opera cu competențele necesare punerii acestor soluții în practică în modul cel mai just, atingând întreg potențialul și valoarea lor pentru fiecare cetățean sau agent economic.

Conectarea cu, și la, societatea în care trăim, cu ONG-urile, cu mediul de afaceri, cu IMM-urile, este esențială. Această societate trebuie transformată în societatea TIC; iar fără a-i ști nevoile, fără a evalua serviciile deja existente la nivelul fiecărei entități publice, fără a lista toate bazele de date existente, acel evidence based, nu se va ști ce servicii publice sunt necesar a fi asigurate.

Factorul de modernizare a proceselor guvernamentale este larg recunoscut ca e-guvernare, pentru transformarea modului de comunicare și interacțiune cu cetățenii, cu mediul de afaceri și alte instituții guvernamentale. Aceasta reduce asimetria informațională cauzată de lipsa guvernanței informației, parte a Guvernanței TIC, ceea ce reduce practicile monopoliste, puterile discreționare, lipsa de transparență și responsabilitate, toate factori generatori ai corupției.

Avem nevoie de Competențe, Guvernanță, Open Data, Transparență, Arhitectură, Colaborare, Partajare a informației, Interoperabilitate, Servicii distribuite, Politici și Organizare, Managementul Cunoașterii.

Serviciile digitale publice către cetățeni și mediul de afaceri trebuie să acopere toate evenimentele de viață ale acestora.

Principii

Pentru a susține transformarea societății către era digitală ar trebui aplicate următoarele principii:

• Abordarea “orientata spre informație” - trecerea de la managementul documentelor la managementul datelor si a conținutului care poate fi identificat, distribuit, securizat, combinat, intr-un mod mult mai util beneficiarului informației
• Abordarea “platformei distribuite”- susținerea lucrului in comun, in interiorul si in exteriorul instituțiilor si agențiilor guvernamentale, pentru reducerea costului, susținerea proiectelor comune, aplicarea consistenta a standardelor, asigurarea consistentei in modul de creare si livrare a informației
• Abordarea “orientata spre client” - influențează cum se creează, gestionează si prezinta datele pe site-uri web, aplicații, date furnizate direct, sau alte modele de livrare, permițând clientului sa adapteze, distribuie si utilizeze informația
• Abordarea “securității si a confidențialității” -asigurarea ca inovarea se întâmpla intr-un mod sigur si confidențial in livrarea si utilizarea serviciilor digitale
• Abordarea “valorii datelor, a informațiilor si a oamenilor” - bogăția informației deținute de entitățile guvernamentale sunt un activ național, cu o valoare potențială uriașă pentru public, antreprenori, si pentru propriile programe guvernamentale. Unul din activele cele mai de preț este inteligenta si capacitatea intelectuala a oamenilor.

Scopuri cheie

Trebuie definite scopurile care se doresc atinse, in primul rând:

1. asigurarea standardizării, elaborării de politici unitare, a susținerii securității informației, managementul proiectelor naționale si economisirea resurselor bugetare, prin:

• creșterea gradului de succes al proiectelor TIC,
• utilizarea mai eficienta a fondurilor,
• evitarea risipei inutile,
• realizarea proiectelor in timp,
• responsabilizarea furnizorilor, implicarea sectorului privat, al asociațiilor
• asigurarea unui suport profesional corect către factorii decidenți si achizitori
• suport real pentru cetățean si economie.

2. Asigurarea interoperabilității naționale (inclusiv prinSistemul de Registre Naționale) si cu structurile UE, corelarea proiectelor într-un plan coerent cu o coordonare centrala profesionista.

Reforma TIC la nivel guvernamental prin implementare corectă a conceptului de CIO Office Guvernamental însemnă crearea:

• Catalogului serviciilor pentru cetățean
• Cadrului pentru standardizare, registre naționale si interoperabilitate
• Cadrului de management al proiectelor si achizițiilor IT
• Cadrului național de securitate informatica
• Cadrului național de dezvoltare si păstrare forță munca IT
• Centrului de inovare si noi tehnologii (ex. cloud computing, inteligență artificială)
• Centru National al Activelor Intelectuale ale României și dezvoltarea competențelor digitale

Arhitectura

Pentru a atinge obiectivele si scopurile este necesară desenarea unor arhitecturi multi-nivel (nivelurile de business- serviciile către cetățeni, cel de date/informații, cel de aplicații, cel de tehnologie/comunicații). Un model poate fi cel utilizat în trecut și prezent de Marea Britanie, in Fig. 1

Fig. 1 Nivelurile arhitecturii de sistem

Aceste arhitecturi trebuie să susțină:

• structura descentralizata cu sistem de interconectare si schimb de informații pe o arhitectura orientata spre (micro)servicii, pe baza de proceduri de agregare a datelor,
• Stabilire formulare, atomi informaționali, analiza fluxuri date,
• Definire pivoți – cetățeni, firme, instituții cu identificatori unici
• Servicii către cetățean prin interacțiune cu serviciile aferente instituțiilor statului (subservicii)
• Stabilirea prin colaborare cu instituțiile publice a normării activităților aferente fiecărui serviciu in parte, furnizarea trasabilității serviciului de către solicitant si întocmirea de rapoarte privind performanta furnizării
• Normarea activităților aferente fiecărui serviciu in parte, asigurarea trasabilității serviciului si asistarea managementului personalului implicat in furnizarea de servicii in cadrul autorităților publice, cu dezvoltarea competențelor acestora.
• Realizarea si administrarea casetei virtuale a utilizatorului precum și a interfeței cu acesta.

Care este scopul final?

Servicii digitale către cetățeni și mediul de afaceri, implicit îmbunătățirea poziționării României ca o Societate și o Economie Gigabit în slujba cetățeanului. Suntem plasați pe penultimul loc in Europa la digitalizare, într-o țară sclipitoare în acest domeniu și cu profesioniști adevărați, atât in domeniul public cat si in cel privat.

Concluzii

Un CIO Office Guvernamental profesionist, fie ca acesta se regăsește direct lângă Primul Ministru sau este Președintele Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) sau un Ministru pentru TIC cu competențe și implicare, susținut si respectat, plasat în arcul guvernamental la un nivel care îi conferă anvergura necesară stabilirii unitare a politicilor și măsurilor necesare pentru atingerea obiectivelor de informatizare a serviciilor publice în România, ar crea premisele remedierii disfuncțiilor.

Demersul ar deschide un spectru larg de oportunități pentru întregul domeniu IT&C / TIC, cu un rol pregnant în:

• alinierea direcțiilor strategice în domeniul IT&C, din perspectiva serviciilor și proiectelor de informatizare necesare recuperării decalajelor existente între România și celelalte state membre UE;
• obținerea de plus-valoare reală pe componenta de informatizare prin asigurarea în mod adecvat și în termeni de eficiență a managementului integrat al informatizării statului;
• calibrarea și orientarea resurselor – umane, financiare și materiale din perspectiva utilizării eficiente a acestora;
• asigurarea condițiilor pentru implementarea de mecanisme care să asigure scalabilitatea procesului de informatizare, prin raportare permanentă la gradul de realizare a obiectivelor strategice IT&C, în directă conexiune cu valoarea și eficiența proiectelor implementate față de nevoile societății.

CIO Office Guvernamental ar trebui să asigure elementele de beneficiu major pentru domeniul IT&C, precum:

• transparența, atât în ceea ce privește costurile, precum și cu privire la procesele și categoriilor de proiecte și servicii din domeniul IT&C inițiate/furnizate la nivelul instituțiilor publice;
• rolurile și sarcinile ce revin în mod concret factorilor decizionali implicați în procesul informatizării, având în vedere existența unei fracții consistente de decizie la nivelul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, precum și a Oficiului CIO Guvernamental, respectiv Comitetul Tehnico-Economic pentru Societatea Informațională și Organismul Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale;
• viziunea integrată și modul în care aceasta poate fi transpusă într-o viitoare strategie pe domeniu, astfel încât să existe înțelegere și aplicare unitară a măsurilor ținând cont de utilitatea prezentă și viitoare a investițiilor în sistemele informatice/ proiectele de informatizare și serviciile pe care acestea le oferă sau vor trebui să le asigure instituțiilor publice și societății;
• abordarea coerentă și unitară a implementării proiectelor de informatizare pe toate domeniile, concomitent cu utilizarea de standarde unice în cadrul proceselor de dezvoltare a noilor sisteme, astfel încât să fie asigurare necesitățile de interoperabilitate și securitate cibernetică, să fie evitate riscurile de suprapunere / dublare a proiectelor, precum și să fie valorificate bazele de date deja existente în cadrul altor proiecte;
• stabilirea mecanismelor de control și verificare în etapa post-implementare a proiectelor, astfel încât obiectivele vizate la demararea acestora să fie atinse;
• asigurarea resursei umane calificate/ specializate la nivelul instituțiilor implicate, astfel încât să fie atinse dezideratele de management performant și motivare / perfecționare a angajaților de înaltă specializare;
• crearea unui mediu competitiv care să asigure accesul real al companiilor producătoare de soluții IT&C / TIC la proiecte de informatizare inițiate de către instituțiile publice în România.

Având în vedere diferitele stadii de concepere / pregătire a documentațiilor unor proiecte de anvergură națională precum Platforma Națională de Cloud Guvernamental, proiectele din domeniul educației, sănătății, ANAF-ului etc. ținând cont și de limitările/ constrângerile de personal calificat la nivelul aparatului guvernamental, necesită clarificare următoarele aspecte:

Citeste intreg articolul si comenteaza pe contributors.ro