Radiografia unui eșec: infrastructura și lucrările publice

de Horia Banescu     Contributors.ro
Vineri, 20 noiembrie 2020, 14:26 Actualitate | Opinii


Horia Banescu
Foto: Arhiva personala

LUCRĂRILE PUBLICE: CELE 8 SPITALE REGIONALE ALE GUVERNULUI ORBAN

Infrastructura și lucrările publice sunt, pentru guvernul Orban, echivalentul celor 8 spitale regionale pentru guvernările PSD.

Declarațiile triumfaliste ale oficialilor, atât de la guvern cât și de la ministerele Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, respectiv Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor nu sunt susținute de situația din teren.

Această stare de fapt este confirmată de publicarea de către guvern a Raportului de activitate „4 noiembrie 2019 – 4 noiembrie 2020 – Un an de guvernare în slujba românilor”.

Raportul de activitate cuprinde, la capitolul IV, măsurile sectoriale pentru diminuarea efectelor socio-economice ale crizei și pentru relansare economică.

În cadrul acestor măsuri se regăsesc și cele referitoare la lucrări publice, administrație și dezvoltare.

PNDL

Eșecul guvernului în modelarea și implementarea politicii de lucrări publice este evidențiat cel mai bine de investițiile publice locale, unde vârf de lance este Programul național de dezvoltare locală (PNDL 2), mândria guvernului Dăncilă.

PNDL 2 a fost construit, nu pe principii moderne, ci pe fundamentul fidelizării primarilor și baronilor locali, având rolul de a dirija fondurile publice către zone de interes politic.

Lipsit de un sistem transparent de alocare a fondurilor, de criterii clare de selecție a proiectelor și de mijloace promovare a proiectelor mature, PNDL 2 s-a transformat într-un dezastru, cu lucrări supraevaluate și de calitate îndoielnică.

Marea provocare a guvernării PNL era eficientizarea acestui program, corectarea erorilor majore, asigurarea calității proiectelor și lucrărilor, precum și a unui sistem de verificare și monitorizare, similar fondurilor europene.

Eșuând în acest demers, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (MLPDA) a trecut la raportări stahanoviste, întrecându-se cu fostul lider al PSD, Liviu Dragnea la majorarea sumelor decontate în cadrul PNDL.

Conform raportului de activitate al guvernului, în cadrul PNDL, s-au decontat lucrări în valoare de 7,17 miliarde de lei (în perioada noiembrie 2019-noiembrie 2020), față de 4,74 miliarde de lei (în perioada ianuarie – octombrie 2019) sau 4,61 miliarde de lei (în anul 2018), decontați de guvernele PSD.

Ceea ce nu menționează guvernul și MLPDA, în raportul de activitate al primului an de guvernare, sunt două elemente fundamentale:

  1. Un element de ordin structural, promovarea cantitativă, ignorând total calitatea lucrărilor și a proiectelor.
  1. Un element obiectiv, legat de evoluția proiectelor și a lucrărilor. Pe măsura evoluției în timp a proiectelor, tot mai multe sunt finalizate sau se apropie de finalizare, fiind normală o creștere a sumelor decontate, față de primii ani ai derulării programului, când accenul este pus pe etapa de proiectare, cand sunt realizate licitațiile pentru execuție iar sumele solicitate la decontare sunt mai mici sau lipsesc.

1. PROMOVAREA CANTITATIVĂ ÎN DAUNA CALITĂȚII PROIECTELOR

Lipsit de soluții pentru o corectare calitativă a PNDL, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației a încercat să compenseze cantitativ, inclusiv verificările minimale introduse la preluarea guvernării au fost relaxate la maximum, pentru a se atinge ținta de decontări.

Nu a fost realizat niciun îndrumar / ghid / regulament care să cuprindă un set de verificări unitare, aplicabile tuturor proiectelor.

De asemenea, nu s-a realizat un centralizator al problemelor identificate la verificarea proiectelor, astfel încât să se creeze un plan de acțiune corespunzător, cu mecanisme de informare și prevenire a problemelor similare, identificate la alte proiecte din cadrul programului.

2. EVOLUȚIA LUCRĂRILOR ȘI FINALIZAREA PROIECTELOR

Este un lucru obișnuit, normal și nu este specific doar PNDL, faptul că pe măsura trecerii timpului, cu cât ne îndepărtăm de momentul lansării unui program, cu atât crește numărul de proiecte finalizate.

Iar în cazul PNDL, pentru a reuși să raporteze sume decontate mai mari decât guvernele PSD, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației a sacrificat și verificările superficiale făcute, decontând majoritatea sumelor solicitate la plată în anul 2020.

Superficialitatea abordării PNDL este evidențiată de numărul relativ mic de obiective de alimentare cu apă și canalizare finalizate (83 de obiective, conform raportului de activitate), deși sectorul este deficitar, mai ales în ceea ce privește colectarea, tratarea și epurarea apelor uzate, România ratând toate țintele referitoare la creșterea gradului de racordare a gopodăriilor la sistemele centralizate de alimentare cu apă și canalizare.

Lipsa unei verificări temeinice a proiectelor din PNDL și faptul că guvernul și MLPDA tratează cu indiferență și lipsă de profesionalism acest program sunt evidențiate de tot mai desele informații apărute în spațiul public, privind nerespectarea prevederilor legale referitoare la achiziții, lucrări subcontractate fără documente legale, lucrări de calitate îndoielnică, executate cu materiale neconforme.

Unul dintre cele mai recente exemple în acest sens se regăsește în informațiile publicate de mass-media locală și centrală (giurgiu-news.ro, evz.ro, b1.ro, ancheteonline.ro), referitoare la influențele politice (ajunse până la fostul premier Mihai Tudose), reluarea licitației până la desemnarea câștigătorului dorit de autoritatea locală, subcontractarea lucrărilor fără încheierea unui contract, calitatea precară a lucrărilor executate, în cazul a două proiecte de drumuri județene din Giurgiu, finanțate prin PNDL 2: DJ 506A (limită județ Teleorman – Toporu, 6,93 km, 14.454.459 lei) și DJ 412A (Ogrezeni – Malu Spart, 8,54 km, 13.890.000 lei).

Așadar, în domeniul lucrărilor publice de interes local și județean (și cu precădere în ceea ce privește abordarea și implementarea proiectelor finanțate prin PNDL), nu există nicio schimbare reală implementată de noul guvern, documentul prezentat (Raportul de activitate „4 noiembrie 2019 – 4 noiembrie 2020 – Un an de guvernare în slujba românilor”), realizând doar o cosmetizare pentru public a unei realități dureroase: fondurile guvernamentale pot fi risipite sau deturnate de interese politice sau de grup ale unor reprezentanți ai autorităților locale, profitând de inacțiunea și ineficiența Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației.

CNI

Tot în sectorul lucrărilor publice, sunt prezentate ca realizări ale guvernului obiective de investiții realizate de către CNI – Compania Națională de Investiții, care trebuiau finalizate și date în folosință, încă din vara anului 2020 (pentru Campionatul European de fotbal) – stadioanele Ghencea, Arcul de Triumf și Giulești (care are un grad de realizare de numai 55%).

În urmă cu două luni, la începutul lunii septembrie 2020, directorul de investiții al CNI, domnul Adrian Cefalan, anunța același stadiu fizic al lucrărilor la stadionul Giulești, existent și în raportul de activitate al guvernului din noiembrie 2020, respectiv 55%.

PNCIPS

O altă iluzie, vândută ca realizare a guvernului este completarea Programului național de construcții de interes public și social (PNCIPS), gestionat tot de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (MLPDA), prin Compania Națională de Investiții (CNI).

Raportul guvernului asupra primului an de mandat prezintă drept realizare în domeniul lucrărilor publice, modificarea OG nr. 25/2001, privind organizarea CNI, cu completarea domeniilor de finanțare prin PNCIPS.

Practic, realizarea guvernului Orban în acest domeniu constă în crearea unui PNDL mai mic al PNL, în cadrul Programului național de construcții de interes public și social, prin care se vor finanța inclusiv drumuri locale, drumuri județene, alimentări cu apă, etc (adică exact ceea ce finanțează și PNDL).

Guvernul și MLPDA nu au răspuns niciodată unei întrebări legitime: de ce au extins PNCIPS cu astfel de finanțări și nu au inclus proiectele de acest tip în PNDL.

Cu atât mai mult cu cât nici PNCIPS nu are nici un fel de reguli și principii de selecție a proiectelor, nu are criterii de departajare, puterea politică putând decide discreționar care proiecte sunt selectate și care nu (exact ca în cazul PNDL).

INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT: PRAF ÎN OCHI

În sectorul infrastructurii de transport, situația nu este foarte diferită de cea din domeniul lucrărilor publice.

Deși raportul de activitate pentru perioada 4 noiembrie 2019 – 4 noiembrie 2020, prezintă o situație ideală, cu un avans al tuturor proiectelor de infrastructură, se observă o decuplare de realitate.

În tabelul în care este prezentată evoluția proiectelor majore de infrastructură, este cuprinsă și autostrada Transilvania (A3).

Spre știința guvernului și a Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, traseul autostrăzii A3 se desfășoară între Brașov și granița cu Ungaria, în zona Borș.

În prezent, două sectoare fundamentale ale A3, respectiv Brașov – Făgăraș și mai ales, Făgăraș – Târgu Mureș, există doar prin iluziile participanților la trafic.

Iar acolo unde Ministerul Transporturilor și CNAIR a eșuat, autorități locale care își fac treaba și s-au pregătit vor realiza și munca autorităților centrale din domeniul infrastructurii rutiere.

Primăria Făgăraș, județul Brașov a lansat licitația pentru proiectarea și execuția variantei ocolitoare a municipiului, termenul limită pentru depunerea ofertelor fiind 15 decembrie 2020 (estimându-se că în anul 2023 va fi dată în folosință), deși variantele ocolitoare ale orașelor aflate pe traseul drumurilor naționale trebuiau gestionate de către Compania Națională pentru Administrarea Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

Dar autoritățile locale din Făgăraș nu au mai așteptat ani de zile cu tranzitul traficului greu prin oraș, până se organizau Ministerul Transporturilor și CNAIR să liciteze proiectarea și execuția acestei variante ocolitoare.




Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















1281 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by